Din fericire sint astazi printre noi oameni care nu isi mai aduc aminte de ziua de nastere a lui Ceausescu. Mai mult, sint multi tineri care nu il cunosc deloc pe respectivul, nici macar din carti, daca nu prea invata la istorie. Ferice de ei, desi pina la urma trebuie sa afle si mai ales sa inteleaga, spre binele lor. Daca nu ar fi fost revolutia din Decembrie a89, astazi toti sau aproape toti am fi fost pe strazi sau pe stadioane, dupa caz, facind litere uriase din corpuri umane sau carind pancarte pe care scria cit de mare si destept sau genial era semianalfabetul care a condus zeci de ani Romania. Crainicii de la telejurnal ar fi povestit vioi cum intreg poporul a sarbatorit si i-a urat multi ani iubitului conducator si multe succese in munca. Pentru cei care nu stiu, Nicolae Ceausescu, nascut pe 26 ianuarie, se ocupa in principal cu asasinarea poporului roman. Brusc, deodata sau incetul cu incetul, erau mai multe metode. Printre care enumeram timpirea, minciuna, manipularea, infometarea, impuscarea, intemnitarea si lista ar putea continua mult si bine. Nu mai are rost sa povestesc cum se traia atunci, stim aproape toti, iar cei care nu stiu le doresc din suflet nici sa nu afle cum e. Pentru ca, de fapt povestile tuturor sint la fel, iar esential e ca acele povesti sint povesti de groaza. Ca de fapt toate intimplarile sint intimplari de groaza si chiar si istoria acelor ani - infrumusetata acum de inconstienti - este o istorie de groaza. Esential este sa intelegem ca ciuma numita comunism a produs un om ca Ceausescu, om care, gratie acestui sistem, a reusit sa conduca o tara. Pentru ca intelegerea presupune existenta, e drept, dar un fapt devine experienta de viata numai dupa ce am priceput ce s-a intimplat si am tras concluziile. Si zic eu, oriunde am fi, indiferent daca o ducem bine sau rau, daca sintem satui de viata sau entuziasti, il putem uita pe Ceausescu, nici o problema. Dar nu trebuie sa ii uitam, printre altele pe cei care au facut posibil ca noi astazi sa nu mai umblam cu pancarte imbecile pe strazi. Poate m-am exprimat intr-un mod prea radical, dar nu conteaza, cei care nu vor sa priceapa, oricum nu vor pricepe. Cred ca se simte totusi nevoia de un proces al comunismului in Romania, pina nu apar altii care sa ne povesteasca niste istorii in care vremea cind strigam "Ceausescu - La multi ani! " e descrisa ca minunata. Nu se va intimpla asta deoarece prea multi comunisti din rindul doi au condus sau conduc tara. Si, in plus, sintem prea ocupati sa intelegem deocamdata viitorul minunat cu care sintem amenintati de toata lumea in ultima vreme.