Poetul Grigore Vieru s-a preschimbat in iarbaL-am cunoscut pe poetul Grigore Vieru in 1991. Atunci, eu si alti cativa poeti romani am fost premiati de Dan Voiculescu, presedintele Fundatiei Crescent. Premiul Mare pentru Literatura al Fundatiei Crescent, Bucuresti i-a revenit poetului Grigore Vieru. Volumul meu de poezii, "Steaua ranita", premiat atunci de Fundatia Crescent, urma sa fie publicat cativa ani mai tarziu de Editura Vinea, primind si un premiu din partea Uniunii Scriitorilor. Poetul basarabean Grigore Vieru a incetat din viata, in noaptea de sambata spre duminica, la Spitalul de Urgenta din Chisinau, unde era internat la reanimare, in urma unui accident auto petrecut in urma cu cateva zile, informeaza Amos News. Automobilul in care se afla Grigore Vieru s-a izbit violent de un copac in regiunea comunei Danceni, raionul Ialoveni. Grigore Vieru se intorcea din orasul Cahul, unde participase la o ceremonie pentru omagierea poetului Mihai Eminescu. In preajma localitatii Danceni, raionul Ialoveni, automobilul in care se afla poetul a fost implicat intr-un grav accident rutier, lovindu-se intr-un copac. Soferul a scapat nevatamat, iar Vieru a suferit multiple traumatisme. Grigore Vieru a fost un unionist convins. A visat mereu, iar poeziile sale reflecta idealul ca Basarabia sa revina la tara-mama, unindu-se cu Romania. De altfel, poetul basarabean declara: "Daca visul unora a fost ori este sa ajunga in Cosmos, eu viata intreaga am visat sa trec Prutul".Grigore Vieru s-a nascut la 14 februarie 1935, la Pererita, fostul judet Hotin, in familia de plugari romani a lui Pavel si Eudochia Vieru, nascuta Didic. A absolvit scoala de 7 clase din satul natal in anul 1950, dupa care a urmat scoala medie din oraselul Lipcani pe care a terminat-o in 1953. A debutat editorial in anul 1957, pe cand era student, cu o placheta de versuri pentru copii, "Alarma", apreciata de critica literara. In 1958, a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creanga" din Chisinau, Facultatea Filologie si Istorie. A fost angajat ca redactor la revista pentru copii "Scanteia Leninista", actualmente "Noi". Anul 1968 produce o cotitura in destinul poetului, consemnata de volumul de versuri lirice "Numele tau", cu o prefata de Ion Druta. Cartea este apreciata de critica literara drept cea mai originala aparitie poetica. In chiar anul aparitiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatura nationala contemporana. Trei poeme din volum sunt intitulate: "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brancusi", iar alte doua sunt inchinate lui Nicolae Labis si Marin Sorescu. Asemenea dedicatii apar pentru prima oara in lirica basarabeana post-belica. In anul 1973, Grigore Vieru trece Prutul in cadrul unei delegatii de scriitori sovietici. Participa la intalnirea cu redactorii revistei "Secolul XX": Dan Haulica, Stefan Augustin Doinas, Ioanichie Olteanu, Geo Serban, Tatiana Nicolescu. Viziteaza, la rugamintea sa, manastirile Putna, Voronet, Sucevita, Dragomirna, Varatec. Se intoarce la Chisinau cu un sac de carti. Mai tarziu poetul face marturisiri emotionante despre aceasta prima vizita a sa in Romania. In anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, il invita oficial in Romania pe Grigore Vieru, din partea Uniunii Scriitorilor, invitatie careia poetul ii da curs. Viziteaza Transilvania, insotit de poetul Radu Carneci. In 1977, la invitatia Uniunii Scriitorilor din Romania viziteaza, impreuna cu sotia, mai multe orase din Romania: Bucuresti, Constanta, Cluj-Napoca, Iasi. In 1988, in saptamanalul "Literatura si Arta" apare primul text poetic postbelic tiparit in Basarabia cu litere latine, semnat de Grigore Vieru. In acelasi an, i se acorda cea mai prestigioasa distinctie internationala in domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. tot in 1988, ii apare cartea de versuri "Radacina de foc" la Editura Universul din Bucuresti (director Romul Munteanu). Culegerea Ramule-neamule cu muzica Iuliei Tibulschi pe versuri de Grigore Vieru apare la editura Literatura Artistica.In 1989, este ales deputat al poporului. Adunand in jurul sau pe cei mai populari interpreti si compozitori de muzica usoara din Basarabia, poetul intreprinde un turneu in Moldova de peste Prut. Artistii sunt primiti cu lacrimi in ochi de fratii romani. In 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Romane, institutie care, de altfel, l-a propus, in 1992 pentru Premiul Nobel pentru Literatura, iar in 1993 este ales membru corespondent al Academiei Romane. In 1996, in Ziua Duminicii Mari (Rusaliile), poetul pune o piatra funerara comuna (pentru mama si pentru el) pe mormantul mamei, cu urmatoarele epitafuri daltuite de sculptorul Tudor Cataraga intr-o piatra simpla de Cosauti: "Pierzand pe mama, iti ramane Patria, dar nu mai esti copil", iar pentru sine: "Sunt iarba, mai simplu nu pot fi". Poetul a explicat atunci sensul epitafului: "A fi simplu nu este o treaba usoara. A fi simplu inseamna sa mori cate putin in fiecare zi, in numele celor multi, pana cand te preschimbi in iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?!"