Traim vremuri halucinante. Senzatia de haos si degringolada te cuprinde imediat ce pui mana pe un ziar sau deschizi televizorul. Din cate am aflat din istorie, o atmosfera asemanatoare era in perioada anilor '50- '60, atunci cand in sedintele organizate in fabrici si uzine se infierau elementele dusmanoase ale noii republici populare. ßi atunci, ca si acum, era de-ajuns ca numele unei persoane sa fie spus o singura data sau sa apara pe vreo hartie aflata in dosarele fostei Securitati, pentru ca o haita de aparatori ai moralitatii democratiei romanesti sa improaste cu noroi si sa puna la zid pe oricine este scos din dosarele CNSAS.
Setea de razbunare sau adversitatile obsesive fata de unele institutii ale societatii romanesti, cum ar fi Biserica Ortodoxa, fac pe unii dintre robespierrii contemporani sa se poarte precum comisarii poporului in Rusia bolsevica. Fara nici cea mai mica inclinare spre o cercetare a acelor dosare, fara discernamantul de a face diferentierea dintre victima si calau, fara a cauta dovezi pentru acuzatii, se scuipa si se improasca cu noroi in oricine este aruncat in arena.
Tatal meu povestea ca a fost ridicat si condamnat la cinci ani de Aiud doar pe baza unui simplu denunt facut de cineva din familie. A fost de-ajuns. Acum efectele nu mai sunt la fel de dramatice, dar in loc de reabilitarea celor care au suferit atat, acum sunt linsati mediatic a doua oara.
Preotii care au facut puscarie si nu au renuntat atunci la credinta in Hristos sunt in pericol sa-si piarda harul si darul pentru ca un ministru ateu a aruncat pe piata, avand drept dovezi "surse", ca preotii, luati precum o turma, au calcat in picioare taina spovedaniei. Cum se poate discredita mai eficient Biserica Ortodoxa!? Ce nu au reusit Securitatea si regimul comunist se incearca acum. Haita de iacobini insetati de nebunia macularii preia tot ce a produs atunci odioasa politie politica, continuandu-le opera in alte planuri mult mai profunde. Acum se incearca distrugerea morala, punerea la stalpul infamiei si discredi-tarea cu alte mijloace, mult mai eficiente. Acum se amesteca urmaritii cu urmaritorii, delatorii cu victimele lor, fara ca nimeni sa se atinga, nici macar in gand, de adevaratii tortionari despre care se spune sec ca si-au facut datoria in cadrul sistemului. Azi, tortionarii si securistii sunt onorabili, stau in Parlament si ne explica la televizor tehnicile terorii. Cei care au avut de suferit sunt din nou lepadaturile imorale si josnice ale societatii care trebuie iarasi demascate!