Ca Rusia este nr. 1 in zona-tampon dintre petrolul caspic si Europa avida de resurse, stiam de mai multa vreme. Acum am aflat ca pozitia sa este practic inatacabila. Dupa semnarea la Atena a acordului care ar trebui sa consfinteasca traseul viitorului pentru petrolul din Marea Caspica spre Europa Occidentala, via Burgas-Alexandroupolis, Romania, care a ratat cateva alternative abandonate sau mereu amanate, nu se simte mai bine. Proiectul care a demarat la Atena este controlat (51%) de catre companiile de stat rusesti Transneft si Gazprom, celorlalte doua state tranzitate, Bulgariei si Greciei, revenindu-le cate 24,5 procente.
Vladimir Putin si-a asigurat sprijin european pentru Varna-Alexandroupolis printr-un lobby pe care l-a facut mai agresiv la inceputul lui 2007, dupa cum observa ziarul "Financial Times". Ultimul act a fost recenta sa vizita in Italia. Dupa convorbiri cu Romano Prodi despre care nu stim cu mult mai mult decat ca "au abordat problema aprovizionarii Europei cu hidrocarburi", Italia nu mai sustine nici ea traseul de "ginta latina" Constanta-Trieste. Romania vede naruindu-se "proiectul nostru", in tranzit prin spatiul instabil al fostei Iugoslavii. Ungaria a dat, si ea, o gura de oxigen rusilor (si o lovitura Romaniei), anuntandu-si saptamana aceasta iesirea din prea complicatul proiect Nabucco, desi acesta e agreat, mai nou, si de UE. Budapesta este, in schimb, interesata de o varianta de oleoduct prin care isi va trage mai direct petrolul, din Ucraina. Inca o conducta care ar fi tranzitat Romania s-a rupt. A castigat vecinul din sud, Bulgaria, care va incasa un dolar pentru fiecare tona de petrol ce-i va tranzita teritoriul.
In fine, proiectul parafat saptamana aceasta la Atena, presupus a evita si aglomeratia Bosforului, si spatiul volatil ex-iugoslav, are si sustinerea semioficiala a Statelor Unite, prin adjunctul secretarului american pentru Energie, Clay Sell, care si-a exprimat speranta ca realizarea proiectului Burgas-Alexandroupolis va facilita extinderea unui oleoduct operat de consortiul Caspian Pipeline, condus de Chevron, care transporta petrol din regiunea Caspica la Marea Neagra. Sprijin important - observa "Financial Times" -, intrucat companiile rusesti nu vor fi, cel mai probabil, capabile sa dea singure cantitatea de titei ceruta, initial 35 de milioane de tone, iar, in perspectiva, 50 de milioane de tone pe an. Ne ramane sa ne radem in pumni: poate ca rusii au castigat degeaba!