Preturile au luat-o la vale, iar batranii incearca sa gaseasca o cale de a face fata valului de scumpiri. Organizatiile de pensionari care se respecta au inceput sa discute pe marginea a ceea ce se intampla in piete si sunt convinse ca din veniturile lor batranii nu vor putea sa-si asigure cosul zilnic.

Pensionarii galateni au gasit insa formula magica prin care traiul lor zilnic ar putea fi asigurat. Daca mintile luminate din Parlament nu prea s-au obosit in a cauta solutii pentru ei, batranii le-au gasit pe cele mai la indemana pentru ei. Ramane numai ca cei indreptatiti sa le si aprobe. Pensionarii cred ca tot ceea ce au construit ei de-a lungul anilor si care acum fie a fost vandut, fie este valorificat de stat, a adus si aduce bani la bugetul statului. Ei bine, din acesti bani batranii vor un procent mic, dar care sa fie doar al lor - fondul lor pentru cosul zilnic. De grupele de munca nu mai spun nimic, mai ales dupa ce au vazut ca toata lumea le-a raspuns in doi peri.

Oamenii stiu un lucru - ca de ulei n-o sa te mai poti apropia, in curand, fara 10 lei/litru, iar orezului i s-a dublat pretul. Vorba unui batranel: "Mai luai o cana-doua de orez si mai faceai ceva de-ale gurii. Acum pana si asta s-a scumpit".

Nu stiu daca vor iesi sau nu in strada, dar stiu ca sunt speriati de perspectivele sumbre care-i asteapta. Ce este mai trist e faptul ca la acest moment guvernantii sunt mai interesati de aliantele politice si de ceea ce se va intampla in toamna, decat sa gaseasca solutii viabile pentru aceasta categorie defavorizata.

Pensionarii, cea mai importanta masa de votanti, sunt interesati de ceea ce vor face ei de maine, cand preturile o vor lua razna, iar ei nu se vor mai putea apropia de nimic. Asta este realitatea lor si speranta mea este ca pensionarii vor fi atenti la toate detaliile existentei lor, iar in toamna sa taxeze lipsa de intelegere a celor care acum nu se gandesc la ei. Soarta batranilor este la mana guvernatilor, dar acestia sunt prea ocupati pentru "a-si aranja ploile" pentru toamna.