Dupa ce a dat cu o mina, Guvernul este nevoit sa ia inapoi cu cealalta. La finalul negocierilor cu Fondul Monetar International, romanii afla care este pretul adevarat pe care vor trebui sa il plateasca pentru relaxarea fiscala de la inceputul anului. Executivul Tariceanu n-a apucat sa-si consume luna de miere. incheierea primei runde de discutii cu reprezentantii FMI ii va forta pe oficialii de la Palatul Victoria sa anunte chiar din februarie, din miez de iarna, unul dintre cele mai nepopulare seturi de masuri din ultimii ani. Desi sint prevazute a incepe din aprilie, efectele lor se contureaza deja.

Scumpire de pina la 25% la gaze naturale, aproape 15% la energie termica si 4% la energie electrica. Asa va debuta cel de-al doilea trimestru al anului. Tot de la 1 aprilie ar putea creste intr-un ritm mai mare decit cel convenit cu Uniunea Europeana si accizele. Cu alte cuvinte, ne putem astepta la majorari ale preturilor carburantilor, alcoolului si tutunului. Daca in problema pretului tutunului, acesta va afecta categorii restrinse de consumatori, scumpirea benzinei, alaturi de celelalte cresteri de preturi pe care le antreneaza de obicei, va fi simtita de majoritatea populatiei. De suferit vor avea indeosebi cei carora cota unica nu le-a adus cistiguri importante: persoanele cu venituri mici si medii, pentru care un asemenea val de scumpiri inseamna atingerea pragului suportabilitatii. Statul isi va mentine ajutorul, prin subventiile acordate, doar pentru categoriile defavorizate. Deocamdata, nu se cunoaste de la ce nivel al veniturilor subventia, de care acum beneficiem toti, va fi eliminata.

Cum FMI sustine depasirea calendarului stabilit, accizele ar trebui sa creasca anul acesta cu un procentaj mai mare. O data cu ele sint de asteptat scumpiri la produsele la care acestea se aplica. Masura a fost recomandata pentru a acoperi o parte din deficitul creat la buget in urma introducerii cotei unice la impozitul pe venit si pe profit. in afara relaxarii fiscale, din care ar putea rezulta pierderi de venituri de circa 32.000 de miliarde de lei, bugetul ar mai fi afectat si de apraritia unui gol neprevazut de venituri. Potrivit ministrului Adriean Videanu, este vorba despre 17.000 de miliarde de lei, de a caror lipsa s-ar face vinovat fostul guvern: 10.000 de miliarde provenind din neincluderea in buget a majorarilor salariale pentru unii bugetari si 7.000 de miliarde rezultate din diferenta intre cursul valutar pe care a fost calculat bugetul pe 2005 si cel previzionat recent de BNR. Fireste, fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu, respinge acuzatiile: "Toate majorarile salariale au fost prevazute in buget pina la ultimul leu, dar, in paralel, a fost stabilita blocarea noilor angajari in invatamint si in sanatate”, spune Tanasescu. Ex-ministrul de finante considera ca golul de venituri ar fi putut aparea in conditiile in care noul guvern are in vedere cresteri de personal. Cit priveste deficitul rezultat din diferenta de curs, Tanasescu crede ca suma anuntata este exagerata, deoarece o data cu veniturile estimate scad si cheltuielile bugetului.

Colac peste pupaza, problemele bugetului de stat au fost agravate in negocierile cu FMI, de situatia contului curent, al carui deficit a depasit anul trecut 8,2% din PIB, fata de 6,5% in 2003.

Oricum, rezolvarile propuse de FMI si acceptate de Executivul Tariceanu vor afecta in primul rind populatia. Chiar daca introducerea cotei unice le-a lasat romanilor mai multi bani in buzunare, cistigul va fi inghitit - in special in cazul categoriilor cu venituri medii si mici - de scumpirea utilitatilor. in plus, majorarea preturilor la carburanti, dupa o eventuala crestere a accizelor, va antrena scumpiri in lant la majoritatea produselor ce incorporeaza costuri de transport. O consecinta asemanatoare o va avea si cresterea costurilor energetice.