Tot mai multe produse contrafacute invadeaza piata; este vorba, dupa cum se stie, de produse inferioare care, copiind ambalajul sau prezentarea produselor originale, incearca sa se substituie acestora. La noi insa produsele contrafacute ne invadeaza nu numai piata, ci si viata.
Nu intentionez defel sa privesc lucrurile din punct de vedere politic, admitand, prin reducere la absurd, ca balciul cotidian dambovitean ar putea fi considerat ca activitate politica. Pe mine putin ma intereseaza daca liderii politici se numesc Fasolaru, Molianu, Fluture, Musca, Viespe, Geonaiescu etc.; ma intereseaza realitatea, rezultatele activitatii lor. Rezultatele ma intereseaza si nu culoarea cu care si-au boit sandramaua politica. Culoarea respectiva este un camuflaj sub care ascunde setea de putere.
Asistam de mai mult timp, mai mult chiar decat am putea suporta, la circul ridicol al certurilor intre partide, in interiorul acelorasi partide, intre Palate etc. Grotescul, penibilul acestor dispute ar trebui sa ne determine sa le ignoram, sa nu le acordam o atentie pe care n-o merita. Dar timpul pe care-l consuma cu aceste certuri este timpul nostru, timpul pe care l-am daruit prin vot, ca sa ne rezolve problemele. Culmea cinismului; aceste certuri sunt motivate prin grija fata de noi, ca o manifestare de patriotism. Asta e un patriotism contrafacut.
Cazul Hayssam aduce din nou in prim-plan problema justitiei. Cu totii suntem pentru independenta acestei institutii a statului; dar si cu dreptul nostru de a judeca si aprecia activitatea acesteia. Ori, deficientele acestei institutii sunt numeroase si extrem de vizibile si exercita o influenta negativa accentuata asupra societatii. Magistrati corupti, sentinte disproportionate pentru acelasi caz la diferite niveluri ale instantelor, favorizarea, si procedurala, si decizionala, a celor cu bani sau functii inalte in detrimentul oamenilor simpli etc. sunt frecvente si vizibile. Ca urmare, coruptia continua sa se dezvolte la niveluri inalte si de culori politice diverse, bazata pe clementa selectiva a justitiei. Cum ne explicam ca suma fraudelor comise la noi cu fondurile comunitare egaleaza cuantumul fraudelor tuturor tarilor nou-intrate in UE? Justitia ar trebui sa se autoregleze si controleze prin propriile ei organisme; si daca n-o face, sa nu se mai indigneze cand este criticata si sa nu mai dea vina pe altii. Caci altfel continua sa ramana o justitie contrafacuta.
In aceeasi stare se prezinta si alte institutii fundamentale ale statului: invatamant, sanatate, politie, administratie. Vezi rezultatele la bac sau la concursurile de titularizare, vezi mizeria din spitale, lipsa de medicamente, numarul insuficient de paturi, vezi disparitia peste hotare a atator persoane dubioase, vezi birocratismul sufocant, domolit doar de spaga etc. Toate aceste institutii sunt contrafacute.
Intreaga societate romaneasca este contrafacuta. O prima cauza ar fi diminuarea dramatica, prin emigrari, a partii dinamice a societatii, a persoanelor intre 30 si 40 de ani. Asta nu inseamna sa-i glorificam sau sa-i condamnam pe cei plecati; dar nici sa-i martirizam pe cei ramasi sau sa-i consideram, in corpore, incapabili. Cei ramasi sunt minoritari si debusolati. In plus, posibila evolutie a tinerilor este franata de legislatie si de unele automatisme mostenite sau dobandite. In primul rand, absolutizarea criteriului politic in evaluarea si ierarhizarea valorilor. Apoi utilizarea, in acelasi scop, a criteriului vechimii in munca; este greu de crezut ca o mediocritate devine, cu trecerea anilor, o valoare. Eu cred ca e invers. Refuzul progresului unei structuri vine din structura insasi; cei care au ajuns in varf nu vor ceda pozitia lor si nu-si vor recunoaste limitele.
Daca ne uitam numai la invatamantul superior (sau asa-numit), preparatorii, adica tinerii, constituie singura categorie care, prin statut, poate fi eliminata foarte usor. Daca timp de trei ani nu participa la un concurs pe un post de asistent, ei sunt destituiti. Dar acest post de asistent trebuie sa existe; ceea ce se poate realiza fie prin marirea numarului de posturi, fie prin indepartarea unor cadre care nu corespund; ambele alternative sunt iluzorii. Din cand in cand se elaboreaza criterii calitative stricte privind valoarea cadrelor didactice; dar ele sunt pentru cei ce vin din urma, nu pentru cei ce sunt.
Dar toate aceste neajunsuri se vor rezolva pe 22 iulie, cand, asa cum ne informeaza toate ziarele, matura Monica isi va uni destinul cu inocentul Irinel. Atunci se va realiza idealul oricarei societati; unirea intre tineretea tumultoasa si varsta senectutii.
Oricum, viata noastra pare contrafacuta.