Am scris anul trecut despre toate cele, de la grozaviile naturii, la hotii, tilharii, afaceri necurate sau mistocarelile politicienilor. Am descris apropierea de Uniunea Europeana cu problemele adiacente, desi in afara de scumpiri si abatoare inchise, porcul nu e omorit cu binisorul, ci tot fugarit cu cutitul prin curte si dupa aia pirlit cu flacara de la autogen, caii au cipuri, vacile si alte animale crotali, satele au devenit orase, iar taranii au ramas tot saraci lipiti. Din partea puterii politice, mai voalat sau mai direct, am primit constant acelasi mesaj: Si ce daca scrieti?
Articolele despre privilegiile pe care si le-au votat parlamentarii, de exemplu, au dat nastere unui val de furie, o multime de oameni au sunat la redactie ca sa ii injure pe cei despre care scriam. Asta e doar unul din multele exemplu unde in afara de a se racori injurind, romanii nu prea au ce face.
Sistemul asta putred romanesc a crescut in asa fel incit anihileaza orice initiativa care ar vrea sa il schimbe. Pro Democratia a initiat o campanie de stringere de semnaturi pentru a se introduce votul uninominal. Au facut oamenii liste de semnaturi, au obtinut numarul necesar, au depus hirtiile la Parlament si gata, acusi se fac cinci ani de cind zac acolo, fara ca nimeni sa puna pe ordinea de zi problema, pentru a fi discutata.
E si normal sa fie asa, 80% din cei prezenti in Parlament, nu ar mai fi acolo in cazul in care nu ar mai exista listele de partid la vot. La fel s-ar intimpla si in consiliile locale si in cele judetene. Iar faptul ca oamenii citesc in ziare ce golanii mai fac nu ii intereseaza, odata ce pe liste, la alegeri, vor fi iar pusi de-a valma.
Toata lumea este de acord ca Parlamentul Romaniei este prea numeros, prea stufos si prost ales, pe liste de partid. Cine va schimba asta? Nimeni, niciodata. Sint prea mari privilegiile si oportunitatile odata ce ai ajuns acolo, dupa ce ai facut sluj in fata sefului ca sa te puna pe lista minune. Poate daca o sa intram in Uniunea Europeana, o sa le mai dea respectivii peste mina, dar UE nu poate schimba sistemul electoral din tara noastra.
Asa ca Parlamentul ramine o masina de vot foarte scumpa, in care se ridica mina la comanda si se trece dintr-un partid in altul fara grija. Ar putea sa se adune la discutii cei cinci, sase sefi de partide si sa voteze legi pe baza procentelor obtinute la alegeri, ar fi acelasi lucru, dar macar ar fi mult mai ieftin.
Efectele acestei stari de fapt sint grozav de benefice pentru politicieni. Au de-a face cu oameni care stiu ca nu pot schimba nimic, asa e construit sistemul si de aici o lipsa totala de reactie vizavi de golaniile pe care le fac. In afara de a injura impreuna, pur si simplu nu e nimic de facut.
Toti clientii sistemului beneficiaza de aceste avantaje. De aia directorii se schimba tot la patru ani, de aia orice inspector sau sefulet de la Fisc, Garda si alte organisme cu atributii de control se crede var cu Dumnezeu si nu isi cumpara nici piine, ci cere totul degeaba. Pentru ca stiu ca nimeni nu le face absolut nimic. Iar asta fiind starea de fapt, de ce sa ne mai miram ca sase sau sapte romani din zece spun ca ar proceda la fel daca ar fi in cine stie ce functii. E singura speranta, daca nu ai cum sa te lupti cu sistemul, intri inauntru, pupi in fund, dai din cap aprobator, votezi cum zice seful. Iar in timpul asta incerci sa te capatuiesti. Asta e realitatea cruda, nu are rost sa ne imbatam cu apa rece, mai ales ca a trecut si Revelionul.