Sedusi de parfumul operei eminesciene, zeci de scriitori romani si de alte nationalitati se aduna an de an la Botosani ca sa cinsteasca memoria Poetului si alte lichide specifice. Dar ce spun eu "an de an ", ca ei vin si-n ianuarie, luna in care s-a nascut, si-n iunie, cind a raposat. Nu le mai spun ca el de fapt s-a nascut in decembrie, ca ar fi in stare sa vina si in preajma Craciunului. Cu aceasta ocazie autoritatile locale, incepind cu Prefectura si terminind cu gradinita nu stiu care, depun eforturi apreciabile ca domnii scriitori sa se simta ca la ei acasa. Si ei se simt, ca doar pentru asta au batut atita drum.
La editia estivala a "Zilelor Eminescu " din acest an au venit deja de ieri invitatii si, conform programului manifestarilor, vor rezista pina in ziua de 18 iunie. Majoritatea sint cam aceiasi, care au, n-au treaba cu manifestarile, ei sint la Bototani si in ianuarie si in iunie, la invitatia unor prieteni si colegi de meserie, care fac parte din staff-ul organizatorilor. Deh, prietenul la nevoie se cunoaste, iar in Romania se stie cit de greu e sa traiesti numai din cartile pe care le vinzi. Inca doua - trei manifestari din astea si isi rezolva problema cu masa, cazarea si felicitarile pentru tot anul.
In vreme ce piata de carte e din ce in ce mai inaccesibila din cauza preturilor exagerate, apar totusi sumedenie de carti pe care scriitorii si le impart intre ei cu ocazia unor manifestari de genul "Zilelor Eminescu ". Putini dintre ei au fost vazuti la Tirgul de carte de la Bucuresti, unde ar fi fost nevoiti sa cheltuiasca din buzunarul propriu pentru participare, dar la Botosani sint nelipsiti, fiindca aici suporta cheltuielile Consiliul Judetean, Primaria si Directia pentru Cultura. Stimulati de ritmurile hit-ului autohton "Gasca mea nu poate sa stea linistita nici o clipa " , gasca scriitorilor abonati la "Zilele Eminescu " este prezenta mereu atunci cind interesele culturii o cer. Sa nu se inteleaga cumva ca in text fac referire la marile valori ale literaturii romane, care sint prezente la Botosani cu prilejul acestor manifestari, ci doar la cei care vin aici fiindca-i pe gratis, adica asa ca sa mai traga si ei un sprit, daca tot face bugetul cinste. Apoi fenomenul se muta in alta localitate unde tot asa. Aceleasi prezente scriitoricesti, aceiasi bani de la buget, aceleasi sprituri. Nu conteaza cum se cheama serbarea, "Zilele Eminescu ", "Zilele Cosbuc " sau "Salutari de la Neptun ". Important e sa participi. E rost peste tot de schimbat idei, de schimbat bani de la buget si nu in ultimul rind ultimele aparitii editoriale ale participantilor, fiindca o alta posibilitate de distribuire nici ca exista.
Felicitarile masa si dansul au loc abia la sfirsitul programului. Ca doar n-or sa-si scoata ochii corb la corb.