Proiectul infiintarii politiei comunitare este, fara indoiala, unul generos. Gardienii publici, un alt proiect demarat de mai bine de zece ani, s-a dovedit un esec. Nu ideea existentei gardienilor a fost eroarea, ci modul de a o pune in practica precum si lipsa unui cadrul legal clar, in care acestia sa poata lucra in folosul sigurantei publice. Pe atunci s-a dorit practic infiintarea unei firme de paza pentru comunitatile locale, fapt ce s-a si petrecut, printr-o finantare de la bugetul de stat. Imediat insa problemele financiare au inceput sa apara: gardienii ar fi trebuit sa contracteze servicii de paza cu primariile, avind totusi libertatea sa oferteze si pentru agentii economici. Cum primariile, in special cele de la tara, nu dispun de prea multi bani, gardienii s-au orientat firesc catre paza companiilor, concurind macar prin faptul ca erau scutiti de TVA si primisera bani de la buget, firmele private de paza.
Politia comunitara ar trebui sa rezolve cumva problema sigurantei publice. Politistii comunitari vor fi subordonati si la dispozitia primarului ori daca plecam de la ideea ca un primar este bine intentionat si doreste ordine pentru cei ce l-au ales, atunci viitoarea politie se poate dovedi un instrument de nepretuit.
Actualmente primarul nu poate sa faca mare lucru. Politia are o cu totul alta subordonare, iar primarul poate cel mult cere sefilor politistilor sa intreprinda o actiune. Cerere pe care acestia o pot refuza fara probleme. Patrulele cu gardieni publici nu sint nici ele de mare folos macar ca atributiile de a constata si a amenda, atunci cind se incalca legile, ale gardienilor, sint pur simbolice.
Politia comunitara ar insemna si posibilitatea de a investi intr-un corp de paza al orasului. Care ar putea fi dotat cu masini de interventie, cu sisteme de supraveghere video dar si cu atributii clare de aplica amenzi sau de a retine persoane care tulbura ordinea publica.
Nu trebuie uitat ca politia comunitara va coexista in paralel cu politia traditionala si cu jandarmii. Deja sint suprapuneri in activitatea acestor institutii. Aparitia a unui inca organ represiv risca sa genereze si mai multe suprapuneri, generind in fapt o diluare a actului de paza deoarece, inevitabil, se va ajunge la situatia in care fiecare va interpreta setul de indatoriri care ii revin asa cum crede si va incerca sa functioneze la minima rezistenta.
In multe tari din lumea occidentala seful politiei este ales, asemeni primarului. In loc de a crea un organism paralel, nu ar fi oare mult mai simplu daca s-ar transfera pur si simplu politia catre conducerea administrativa, aleasa, a localitatilor? Important este macar ca guvernantii s-au prins ca problema sigurantei publice a devenit acuta si ceva trebuie neaparat facut. Numai ca, deocamdata, nimeni nu stie exact ce.