Tacut si deloc predispus la zambete - cum ii e felul, cel putin in public -, comisarul pentru extindere Olli Rehn a venit luni, 3 aprilie, in faptul serii, in fata Comisiei pentru Politica Externa a Parlamentului European - la Strasbourg - pentru a prezenta un raport preliminar privind Romania si Bulgaria. Circa sase saptamani ne mai despart de raportul din luna mai, cel care va arata, aproape sigur, daca cele doua tari vor adera la Uniunea Europeana la inceputul lui 2007 (asa cum vor ele) sau daca vor fi amanate un an.
Pe cat de incruntat a intrat in sala in care a avut loc intalnirea (desfasurata in conditii speciale: fara presa, fara asistenti, numai cu membrii Comisiei respective si cu observatorii din cele doua tari), pe atat de darnic a fost Olli Rehn in surprize in ceea ce ne priveste. Iata, la ceasul unui bilant provizoriu, cele trei aspecte care au surprins cel mai mult.
In primul rand, tonul calm cu care ni s-a dat de inteles - celor de fata - ca numai "accidente majore" ar mai putea impiedica cele doua tari sa rateze aderarea la termen. Chiar daca mai sunt restante, chiar daca si dupa aderare anumite clauze de salvgardare pe anumite domenii vor intra in vigoare, cert este ca Uniunea Europeana considera aderarea noastra (si a bulgarilor) ca un fel de prelungire legitima a primirii celorlalte zece state (Cehia, Ungaria, Polonia etc.), in mai 2004. Nu e vorba despre "valul doi", ci despre continuarea unuia si aceluiasi episod. De fapt, ca sa fim sinceri, "valul doi" este foarte greu de spus cand va mai fi.
A doua surpriza a fost accentul putin diferit pus pe performantele celor doua tari candidate. A fost pentru prima data cand Romania a fost data ca exemplu (mai cu seama prin lupta impotriva coruptiei si reforma legislatiei privind protectia copilului), in timp ce Bulgariei i s-a sugerat ca in ultimul an a cam slabit ritmul. Pana acum Bulgaria era premianta, iar noi codasii.
In fine, cireasa de pe tort (pentru cine mai avea nevoie de desert): este pentru prima data cand, intr-un raport oficial, la capitolul minoritati, se vorbeste numai despre necesitatea sporirii eforturilor pentru integrarea minoritatii rome si nimic despre celelalte etnii. In fata unor intrebari referitoare la Legea minoritatilor sau la scindarea Universitatii Babes-Bolyai, Olli Rehn a spus, raspicat, ca nu se pot cere unei tari candidate lucruri pe care nici toate sta