Poate parea fortata aceasta alaturare a dramaturgului poate cel mai actual si, pe de alta parte, mai fin cunoscator al identitatii politice romanesti cu expresia preluata din "nobila arta", care desemneaza abandonul unuia dintre pugilisti. ßi totusi, probabil ca pana si creatorul celebrelor "O scrisoare pierduta", "O noapte furtunoasa", "Telegrame" ori "Boborul" s-ar fi simtit obosit daca ar fi trait in perioada de dupa aglomeratia din decembrie 1989.
Pentru ca pana si Catavencu, Farfuridi, Costachel Gudurau sau Raul Grigorascu pot parea niste biete copii nereusite daca sunt comparati cu "corifeii" scenei politice a zilelor noastre. "Pupat piata endependenti" din "Telegrame" poate parea o biata gluma daca o comparam cu seria interminabila de divorturi si impacari din Alianta D.A., iar scrisorelele buclucase cu a caror publicare in "Racnetul Carpatilor" ori "Rasboiul" ameninta persona-jele caragialesti palesc in fata biletelelor cu continut destul de preg-nant economic din zilele noastre. In fond, eroii lui Caragiale nu voiau decat un mandat parlamentar, e drept tot "cu toate partidele, prin toate Camerele, ca romanul impartial", dar parca in joc nu erau inte-rese petroliere, metalurgice ori referitoare la curentul electric ieftin furnizat numai "unor baieti destepti", pe ochi frumosi.
Probabil ca pana si geniului caragialian i-ar fi fost greu sa inchipuie o piesa de teatru ori cateva schite care sa redea fidel tot ridicolul de care s-a acoperit intreaga clasa politica postdecembrista in numai cateva zile. Perioada de timp in care azi ai putea jura ca prese-dintele va fi suspendat, iar intre liberali si democrati ruptura este iremediabila, pentru ca poimaine sa asisti, perplex, la instalarea unuia dintre contestatarii aprigi ai presedintelui in functia de purtator de cuvant al aliantei resuscitate, care "a inventariat toate punctele de divergenta si este decisa sa le rezolve".
In sfarsit, cel care a consacrat termenul de "mitici", cu care romanii din provinciile aflate odinioara sub dominatia Habsburgilor ii gratuleaza pe "regateni", nu avea niciun politician de etnie maghiara care sa puna, lucid si interesat de soarta comunitatii lui, problema blocajului administrativ si implicit a pierderii unor bani europeni, aferente circului politic creat. Deputatul UDMR Hunor Kelemen, caci despre el este vorba, a parut in aceste zile unul dintre foarte putinii politicieni interesati si de soarta alegatorilor lor, intr-una din nelipsitele emisiuni de discutii televizate generate de veritabilul "belum omnium erga omnes", declansat de urmasii lui Catavencu si ai Gudurailor.