Daca prima zi de activitate efectiva a noului Parlament s-ar fi desfasurat pe o scena de teatru, am fi putut asista la un spectacol de comedie exceptional. Ne-am ales doar cu o tragi-comedie datatoare de migrene. Am asteptat cu sufletul la gura sa aflam numele presedintilor celor doua Camere, dar disputele s-au prelungit peste masura incit, cu siguranta, Traian Basescu a fost napadit de emotii ca va trece miezul noptii fara sa apuce sa se vada instalat cu drepturi depline in fruntea statului. Nu s-a intimplat asa. insa daca Traian Basescu ar fi fost nevoit sa depuna juramintul in Parlament dupa ora 24 am fi putut asista la o criza constitutionala, deoarece mandatul presedintelului in exercitiu nu poate fi prelungit decit printr-o lege organica, in caz de razboi sau calamitate. Au fost si opinii conform carora, potrivit Constitutiei, presedintele ales trebuie sa depuna juramintul in fata Parlamentului legal constituit, cu presedintii Camerei Deputatilor si Senatului alesi si cu Birourile Parlamentare constituite. Controversele pe aceasta tema s-au dovedit fara sens, in cele din urma Traian Basescu izbutind sa depuna juramintul in Parlament in timp util.

Festivitatea a fost, in prima parte a ei, sobra si pe alocuri chiar emotionanta. Discursul rostit de Traian Basescu a continut elemente punctuale ale directiilor de actiune pe care isi propune sa le urmeze presedintele Romaniei si institutia prezidentiala. Ele sint datatoare de speranta si, cu siguranta, analizele pe marginea acestora nu vor intirzia. Din pacate, insa, solemnitatea momentului a fost literalmente umbrita de atacurile voalate sau directe pe care Traian Basescu le-a formulat la adresa fostului sau adversar in cursa pentru Cotroceni, creind senzatia ca ne aflam inca in plina campanie electorala, care admite inclusiv schimbul de replici ironic-glumete.

in stradania de a oferi explicatii pentru ora tirzie la care Traian Basescu a depus juramintul in fata Parlamentului, presa scrisa de ieri a prezentat cu lux de amanunte evenimentele din prima zi parlamentara pe care a acreditat-o drept a doua batalie politica importanta dupa negocierile pentru formarea guvernului. Nu trebuie neaparat retinut faptul ca 137 de senatori si 332 de deputati s-au perindat aproape o zi intreaga la tribunele celor doua Camere rostind in graba sau solemn juramintul care le da dreptul constitutional de a vota de aici inainte legi in Parlament. Dupa spectacolul tragi-comic pe care l-am putut urmari pe mai toate posturile de televiziune, nici micile picanterii nu mai par sa aiba haz. Ce importanta mai are ca Nicolae Vacaroiu a uitat sa puna mina pe Biblie in momentul juramintului sau ca C.V. Tudor nu s-a putut abtine de la comentarii ironice la adresa udemeristilor? Mai presus de toate, ramine ingrijorator modul in care Alianta si PSD au alergat dupa voturile PUR si PRM, luptind pentru fiecare om. Daca viitoarele dezbateri parlamentare se vor desfasura intr-o maniera similara, ne asteapta o perioada grea. si daca Alianta PNL-PD va fi cea care, pina in cele din urma, va forma guvernul, acesta va duce lupte grele la fiecare proiect de lege sau ordonanta care va trebui sa treaca de senatori sau deputati. Iar aparent doritele alegeri anticipate, ca o solutie de criza, risca sa ne transforme in votanti de profesie, intr-o campanie electorala interminabila.