Alegerile din Belarus si Ucraina, cu rezultatele lor de mult previzibile, nu vor produce mutatii spectaculoase In zona ex-sovietica dintre arealul euroatlantic si Rusia. Este adevarat ca orientarile proruse au castigat teren la Kiev si s-au confirmat la Minsk, dar incertitudinea geostrategica pe aceasta "linie a vulnerabilitatii" se perpetueaza. Daca tarile din fosta Europa rasariteana din defunctul Tratat de la Varsovia au fost, toate, integrate In structurile de putere ale Occidentului, noile state europene ex-sovietice (cu exceptia celor baltice) au ramas, In continuare, cu un viitor incert.
Incertitudine usor explicabila. Deficitul marcat de cultura politica si democratie din Ucraina, Belarus si Republica Moldova are ca efect o labilitate decizionala a regimurilor care se succed la putere. Moscova este suficient de puternica pentru a stopa marsul triumfal al NATO si UE catre Est, dar prea slaba pentru a-si putea recupera pe deplin aceasta sfera de influenta. Uniunea Europeana are de rezolvat marile probleme ale procesului istoric de integrare, iar Statele Unite, prinse In lupta Impotriva terorismului si implicate militar In zona Irak-Afganistan-Iran, nu par sa-si faca o prioritate din extinderea democratiei In spatiul european ex-sovietic, fie si din grija de a menaja actualele relatii, acceptabile, Washington-Moscova.
ßi totusi, alegerile din Belarus si Ucraina au semnificatiile lor. Mai Intai, se dovedeste ca In aceasta parte de lume arde mocnit o prelungire soft a razboiului rece, pe care toata lumea Il considera Incheiat. Apoi, ca atat Occidentul, cat si Moscova s-au convins ca disputa lor pentru adjudecarea transanta a acestui spatiu nu are un final apropiat. De aceea, Rusia este dispusa sa fie oarecum mai concilianta In relatiile cu Kievul, iar Occidentul s-a mai resemnat cu cramponarea la putere a lui Lukasenko la Minsk. O parte din "portocaliii" ucraineni nu mai exclud conlucrarea la putere cu partidul prorus al lui Ianukovici, iar Lukasenko Ingaduie fiecarei Opozitii belaruse sa se manifeste si legal, cat de cat. Un politolog de la Kiev, Vladimir Malinovski, vorbeste despre perspectiva unei "a treia cai" pentru Ucraina: "Nu vom reveni la o cooperare stransa cu Moscova, dar nu ne vom Indrepta nici catre NATO, care e impopulara In tara". Alt analist de la Kiev, Aleksandr Oriol, nuanteaza: "Nu Inseamna ca Ucraina trebuie sa-si abandoneze optiunea europeana, dar ea nu trebuie bazata pe o platforma anti-ruseasca".
Compromis este cuvantul care defineste momentul. Un moment care nu poate dura Insa prea mult. ßi care, oricum, este fragil. O dovedeste, Intre altele, situatia din Transnistria, care a atins din nou un prag critic. Pe aceasta fasie de pamant, hibrid nociv Intre Kaliningrad si un paradis fiscal din oceanul planetar, se Incurca tot felul de interese nationale si transnationale, occidentale si imperiale, ba chiar si ale terorismului international. Drept care, Transnistria e condamnata sa ramana terenul de Infruntare pentru toti cei angajati In ultimele lupte ale razboiului rece.