Astazi, romanii serbeaza, intr-un fel sau altul, Ziua Unirii, implinirea a 148 de ani de la "marele act istoric", care avea sa duca la crearea statului in care, de bine, de rau, ne ducem zilele. Probabil ca vor fi organizate tot felul de manifestari festive, primariile reusind sa mai bifeze cate ceva la capitolul "manifestari de importanta nationala" si, probabil, vor trage cate o hora pentru a demonstra cat de tare se bucura.
La fel de adevarat este ca anul acesta momentul aniversar dedicat Unirii Principatelor se suprapune peste o perioada in care senzatia de dezbinare la nivelul conducerii tarii a capatat forma unei crize in toata regula, portocaliul de la alegeri capatand serioase tente de verde-mucegai, iar sansele de insanatosire par din ce in ce mai anemice. Situatia este foarte deranjanta pentru cei care au sperat in succesul Aliantei Dreptate si Adevar.
Totusi, in aceasta mascarada, destul de apropiata nu doar de piesele marelui Caragiale, dar si de comicariile in care apareau, pe la balciuri, personajele Marioara si Vasilache, care se pocneau pe rand, in draci, exista si "o parte plina a paharului" de care trebuie, la urma- urmei, sa ne bucuram. Nu este vorba despre revenirea in prim-plan cu vorbe, care de care mai taioase, ale liderilor fostului partid de guvernamant. In cazul PSD, cu cat trece vremea, cu atat este mai evident ca acest partid si-a cam trait traiul si si-a mancat malaiul. Partea buna despre care vorbeam este ca toate dezvaluirile din ultima vreme, incepand cu celebrul "belet" cu care a iesit la inaintare doamna Udrea, vor duce la aruncarea unei lumini necrutatoare asupra afacerilor, mai mult sau mai putin veroase, ai caror beneficiari sunt asa-zisele "grupuri de interese" legate de cele doua palate. Dupa batalia "la baioneta" dintre presedinte si premier, s-ar putea ajunge, chiar daca prin mijloace mai putin elegante, la o transparenta de care nu am avut parte in anii trecuti.
Un castig deloc neglijabil, chiar daca, pentru a-l obtine, a trebuit sa asistam la un spectacol jenant.