Sa-ti moara copilul in burta la 9 luni, din cauza unei moase impertinente. Sa iti vezi parintele ucis de ignoranta unei asistente, care vorbea la telefon, in loc sa-i faca o injectie. Sa ramai cu piciorul distorsionat, dupa ce un chirurg de oase si-a batut joc de tine. Se intampla des in Romania, dar nu l-am vazut pe Nicolaescu iesind pe post si adresand condoleante "apartinatorilor", asa cum ii place sa se exprime. In schimb, l-am urmarit spunand condoleante familiei doctorului ucis de un barbat furios ca sora sa nu si-a primit medicamentele compensate. Regretabil incident, dar unde este echitatea? Cui ii este ministru, Nicolaescu? Doar medicilor si asistentelor, doar angajatilor din sanatate? Nu este si ministrul celorlalti romani, care ar trebui sa primeasca cele mai bune ingrijiri pentru banii cotizati? Ei platesc si salarile cadrelor medicale, si ale celor din minister, ca sa nu mai vorbim de spaga care face diferenta dintre viata si moarte. Oameni mor pe capete in spitale, isi cumpara medicamente si vata, dau bani si pentru un pahar cu apa si se roaga sa scape cu viata. Lor cine le cere scuze, cine le spune condoleante?
Nu o sa-mi iasa niciodata din minte declaratia unei femei care a plecat in strainatate si care, aflata in concediu in tara, spunea de ce s-ar intoarce in Romania. Dar nu o va face niciodata pentru ca "mi-e groaza sa ma imbolnavesc si sa ajung vreodata intr-un spital romanesc". Probabil asa au gandit si Basescu si numeroase vedete care au ales strainatatea pentru a se trata. Noi ceilalti, am ramas sa murim in spitalele mizere ale Romaniei corupte, unde un ministru vorbeste despre orice, dar numai despre criza de medici, de incompetenta acestora si de tupeul asistentelor si al infirmierelor, nu.