Consiliul European a consfintit, odata cu intrarea Romaniei si a Bulgariei in Uniune, predarea stafetei la presedintia celor 25 catre cel mai mare stat din Uniune, Germania.
Un studiu realizat de patru institute prestigioase (doua din Germania, unul din Austria si, in fine, Cambridge Institute din Anglia) vine tocmai la timp pentru a atenua scepticismul care mai persista printre europeni in fata extinderii cu Romania si Bulgaria. Economia Germaniei are de castigat de pe urma extinderii Uniunii Europene - releva un studiu comandat de Ministerul federal al Economiei si Tehnologiei.
Studiul stabileste ca economia germana a profitat, in ansamblu, de pe urma extinderii Uniunii Europene din 2004, iar finalizarea acestei runde de extindere, cu Romania si Bulgaria, va avea de asemenea o usoara influenta pozitiva asupra dezvoltarii economice a Germaniei. Mai exact, se va concretiza intr-o crestere de 1 la suta a Produsului Intern Brut pe urmatorii cinci, sase ani. Cresterea ar fi si mai importanta, potrivit calculelor specialistilor (1,3 la suta pe an), daca forta de munca din cele doua tari nou-membre ar avea libertate totala de miscare pe piata germana de la 1 ianuarie 2007. Ceea ce nu e cazul, restrictiile fiind deja batute in cuie pana in 2011.
In ceea ce priveste potentialul economic al Romaniei si Bulgariei, acestea sunt caracterizate ca state cu o populatie numeroasa, un PIB scazut si o puternica dinamica a cresterii economice. Sunt amandoua state exportatoare de forta de munca, bine calificata si putin pretentioasa, care va face o presiune usor de inteles asupra salariului mediu in Germania (asteptat sa creasca cu 0,8 dupa aderare in conditiile unei perioade de gratie pentru accesul liber si doar cu 0,6 la suta daca libertatea ar fi fost acordata imediat). Cele patru institute avertizeaza ca, mai ales in sectoarele cu forta de munca platita slab, cum sunt agricultura si constructiile, ridicarea imediata a barierelor ar fi avut ca efecte scaderea drastica a salariilor. Pentru forta de munca calificata, institutele prognozeaza o crestere a imigratiei din cele zece foste state comuniste (punand pentru prima oara Romania si Bulgaria alaturi de cele din valul 2004) cu 250.000-400.000, din care 60 la suta ar ateriza in Germania, daca nu ar exista "perioada de gratie".
Semne bune anul are pentru viitoarea presedintie a UE, care isi poate de acum canaliza eforturile spre alte proiecte, in primul rand spre deblocarea impasului constitutional. Sunt semne bune in conditiile in care usile s-au ferecat. Probabil zece ani de acum incolo nicio tara nu va mai primi urarea "Bun venit acasa", adresata senin joi de presedintele Comisiei Europene. Romaniei si Bulgariei li se putea spune si altfel: "Bine ca ati venit!".