Ancheta comisiei parlamentare care a fost constituita pentru cercetarea presupusurilor abuzuri constitutionale ale presedintelui Traian Basescu ar trebui sa se finalizeze cu un raport acuzator, adica un fel de rechizitoriu, pe baza caruia apoi plenul legislativului sa aiba motive serioase ca sa aprobe suspendarea sa din functie. Iata, insa, ca numai cu cateva zile inainte de finalizarea documentului, la scadenta stabilita, comisia a facut o imprevizibila victima colaterala. Claudiu Saftoiu, seful de numai cinci luni al Serviciului de Informatii Externe, dupa o audiere ultrasecreta, devenita in mod misterios publica, si-a dat demisia. Unde dai si unde crapa! Sau, cine stie, e o consecinta logica a premiselor create, ce se pot exprima printr-o alta zicala de duh - unde-i mare sfada, acolo isi vara dracul coada.
La acest moment, gratie aparitiei stenogramei sedintei de audiere in ziarul amicului Dinu Patriciu, spovedania lui Saftoiu a ajuns de poveste in toata tara si, fara indoiala, peste fruntariile ei. Dincolo de senzationalul situatiei, devorat mediatic cu o lacomie specifica breslei, momentul trimite pe oricare dintre martorii evenimentului, inclusiv sau mai ales pe aceia care alcatuiesc gloata norodului, la o noua si tulburatoare furtuna de nedumeriri si uimiri.
Pe mai multe razoare de reflectii despre brambureala, atmosfera din Turnul Babel, in care ne-au aruncat ocarmuitorii acestor timpuri si locuri.
Primul strat. Ia te uita, nene, cine ne apara de spioni, cine ne conduce, cine ne toaca banii! Priveste, neamule, cum subventionam noi, fara sa clipim, incompetenta, prostia, impostura! Cine l-a nominalizat pe acest baietel, cu chipul acela vesnic speriat, pentru o functie atat de serioasa, daca ne gandim ca e vorba de conducerea unuia dintre serviciile de informatii care raspunde de securitatea nationala? Presedintele Traian Basescu. Cu ce se ocupase pustiulica asta inainte? Fusese consilier prezidential al aceluiasi presedinte Basescu. Cine a aprobat apoi ungerea sa in postul respectiv? Parlamentul Romaniei, e drept nu in unanimitate, dar cu o larga majoritate. Cum va fi recompensat pentru nepriceperea sa fara egal? Se aude ca va fi pedepsit exemplar, urmand sa fie numit ambasador. Are stofa si vocatie de viitor mare diplomat, micutul de el.
Al doilea strat. Cum a fost posibila participarea ilegala la audierile unui sef de serviciu de informatii si a parlamentarilor fara certificat ORNISS (eliberat de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat), singurul care permite, pana la modificarea legii conform unei initiative legislative in derulare, accesul la informatii clasificate? Si unde asta, chiar in forul care face legi si care ar trebui sa fie model de respectarea actelor normative. Nu in ultimul rand, cum s-a scurs un document clasificat, stenograma audierii, de la Parlament in presa? Sa fie vreo legatura intre faptul ca presedintele comisiei este Dan Voiculescu, magnat al unui imperiu media, si ca ziarul la care a ajuns "marfa" apartine magnatului petrolului, tanara speranta a mogulilor de presa Dinu Patriciu? Nu putea comisia sa previna aceasta previzibila posibilitate prin masuri de protectie cuvenite si, in mod cert, prestabilite prin reguli precise? Nu avea comisia la indemana cai legale prin care sa sesizeze organismele abilitate cu misiunea de a verifica spusele sefului SIE? Cine va ancheta comisia de "ancheta", pentru a afla cum a ajuns continutul, cu caracter de informatie clasificata al stenogramei, integral pe prima pagina a unui ziar?
In fine, una peste alta, demisia lui Claudiu Saftoiu aduce puncte pretioase in dreptul lui Dan Voiculescu. Nu mai are importanta scorul final al meciului sau, pe viata si pe moarte, cu presedintele Basescu. A inscris un gol de kinograma, aidoma celui reusit recent de Matuzalem, de la Sahtiorul lui Mircea, in poarta formatiei FC Sevilla. Ceea ce scoate in evidenta, cu fiecare etapa ce se scurge din actuala editie a mandatului sau prezidential, ca echipa capitanului Basescu nu prea este formata din profesionisti si nici nu are rezerve de valoare. Cei mai multi sunt niste dribleuri de doi lei. Din nenorocire, cei care pierd sunt milioanele de spectatori care au investit si investesc in toti jucatorii nu numai incredere, ci mai ales vagoane cu parale de sudoare autentica.
Intr-o tara in care isteria s-a generalizat intr-o stare de nevroza nationala, in care a disparut certitudinea si s-a instaurat domnia indoielii si a suspiciunii, unde descurcaretii, "baietii destepti", smecherii, clientii politici sunt la mare cautare, oricand sunt posibile scene de panica si confuzie, ce favorizeaza un final mai putin asteptat, conform cu intelepciunea strabunului principiu - "unde dai si unde crapa".