Aproximativ 8 milioane de alegatori din Ungaria au fost chemati duminica la urne pentru a decide, prin referendum, daca celor 2,7 milioane de etnici maghiari din afara hotarelor Ungariei li se poate acorda sau nu cetatenia ungara. Totodata electoratul trebuia sa se pronunte daca doreste sau nu sa se continue privatizarea spitalelor, operatiune care a stirnit populatiei destule temeri si nelinisti legate de posibila sistare a gratuitatii serviciilor medicale.

Sondajele de opinie efectuate inaintea referendumului referitor la cele doua probleme au prezentat un electorat divizat, dosarul dublei cetatenii in special suscitind dezbateri aprinse. Partidele de opozitie, si in special formatiunea FIDESZ, condusa de ex-premierul Viktor Orban, au cerut populatiei sa sustina acordarea cetateniei ungare maghiarilor care o vor solicita apreciind ca, astfel, s-ar inlatura, efectiv, ce-a mai mare parte a consecintelor Tratatului de la Trianon. FIDESZ a avut alaturi, in acest demers, biserica si chiar pe presedintele Madl Ferenc, dar mai ales pe etnicii maghiari din Romania, cei mai numerosi dintre cei aflati dincolo de frontierele Ungariei. De altminteri, in tara noastra s-au desfasurat cele mai multe actiuni consacrate sensibilizarii opiniei publice din tara vecina - marsuri, scrisori si mesaje telefonice prin media electronica adresate rudelor si prietenilor din tara vecina, declaratii politice, inclusiv ale unor lideri UDMR, in favoarea dublei cetatenii.

Coalitia socialist-liberala aflata la putere in Ungaria a privit lucrurile cu mai multa luciditate cerind electoratului sa respinga propunerea de acordare a dublei cetatenii. Argumentul decisiv a fost acela ca sute de mii de maghiari din Romania, Serbia, Croatia si Ucraina subcarpatica s-ar putea stabili in Ungaria, bulversind piata fortei de munca. S-a vorbit chiar de costuri economice de circa 2,1 miliarde de euro, carora Budapesta nu ar putea sa le faca fata pe termen scurt. In cazul unei victorii a referendumului, Puterea din Ungaria a luat in calcul si posibilele reactii negative ale tarilor vecine, in special a Romaniei, unde traiesc 1,5 milioane de maghiari, si a Slovaciei, care numara o minoritate maghiara de 600.000 de persoane.

Lucrurile s-au clarificat, insa, duminica, la scurta vreme dupa incheierea procesului electoral. Conform Comisiei Electorale din Ungaria, referendumul a fost nul, reprezentind un esec atit in ceea ce priveste acordarea cetateniei ungare etnicilor maghiari din tarile vecine cit si cu privire la privatizarea spitalelor. Motivul este slaba participare la vot. Desi la referendum au luat parte peste 37,48% din cei peste 8 milioane de alegatori, nici partizanii, nici opozantii ideii nu au reusit sa intruneasca cele 2.010.250 de voturi necesare pentru ca rezultatul sa nu fie nul. Pentru validare ar fi fost nevoie de votul a unui sfert dintre cetatenii cu drept de vot. Raspunsurile pozitive, cu toate ca au obtinut majoritatea, au fost mai putine cu 500.000 sub cota minima stabilita de lege, drept urmare referendumul a esuat. Rezultatele confirmate de Comisia Electorala Centrala din Ungaria redau esecul celor care l-au initiat si sustinut. Dar, in pofida acestui esec, organizatiile maghiarilor din statele vecine Ungariei au anuntat ca vor continua eforturile in scopul obtinerii dublei cetatenii, chiar daca atingerea acestui obiectiv pare deocamdata o perspectiva destul de indepartata.