Nu ma declar impotriva donarii de organe, insa nici cu japca nu mi se pare normal sa fie luate. Iar discutiile care se poarta de multa vreme, iar recent au dus la acceptarea noii forme a legii privind reforma in sanatate de catre senat, cam a furt imi miros. Sa vedem ce zic deputatii, dar concluzia e deja clara. Chiar daca este vorba despre situatii nobile, in care pot fi salvate vieti doar "dezmembrand un corp pentru piese de schimb", cum zicea un prieten, sunt de parere ca acordul pentru o astfel de operatiune trebuie sa si-l dea respectivul donator cat timp este in viata, si nu sa se considere ca donarea de organe trebuie sa se faca prin acord prezumat, adica automat daca n-ai refuzat expres sa-ti donezi organele in timpul vietii inseamna ca esti de acord sa le donezi dupa deces. Adica daca esti mai de la tara sau mai putin scos prin lume si nu ai auzit de astfel de acte normative, deci nu ai avut cand sa refuzi negru pe alb sa donezi (poate si pentru ca medicul de familie de obicei are si alta treaba decat sa abordeze alte subiecte pentru care nu te-ai prezentat la control), si te trezesti din greseala in moarte clinica pe patul de spital, asta inseamna musai ca, prin deductie "logica", nu te deranjeaza cu nimic sa ti se foloseasca organele pentru a salva alte vieti. Romania sta prost la partea de informare a populatiei in orice domeniu, deci si in sanatate, asa ca nu neaparat din cauza mentalitatii invechite s-a ajuns la realitatea ca, la noi, criza de donatori s-a accentuat de la an la an. Anul trecut parca a fost mai mica imbulzeala pe listele de asteptare, potrivit datelor statistice, numarul bolnavilor tratati cu organe donate crescand cu 50%. Din aceste motive, conducerea Agentiei Nationale de Transplant a tot cautat solutii de redresare a crizei, venind cu ideea mareata, acceptata si legiferata ulterior, de infiintare a unui registru national in care oamenii sa-si exprime refuzul donarii, deoarece in caz contrar devin automat donatori acceptanti. Da, laudabila initiativa, practicata de altfel in numeroase tari europene, insa poate totusi o campanie de informare mai accentuata nu ar strica, pentru inceput, in Romania, asta apropo de mentalitatile invechite de care ne lovim si care ar mai putea fi recuperate. Si poate se va putea rezuma toata tevatura doar la a informa, nu de a forta mana rudelor si chiar pe a celui aflat in moarte clinica de a-si instraina organele.