Cat de Mic Paris o fi Bucurestiul sa o spuna cine se pricepe, dar cu totii putem sa recunoastem ca, de la o vreme-ncoace, aspirantii la postul de primar general al Capitalei alcatuiesc o galerie de personaje dintre cele mai pitoresti. Unele dintre ele chiar au reusit, prin vot democratic, sa ajunga edilul nr. 1 al Capitalei. Iar de performantele de gospodari ai celui mai mare si mai reprezentativ oras al Romaniei obtinute de Crin Halaicu, Viorel Lis si chiar de actualul sef al statului, Traian Basescu, bucurestenii se conving clipa de clipa. Automobilistii dand prin gropi, pietonii lungindu-li-se ochii prin statiile RATB, femeile furisandu-se cu frica-n san noaptea pe aleile dintre blocuri sau pe ulicioare, aurolacii si boschetarii lafaindu-se prin catacombele urbei, inainte de a-si da obstescul sfarsit inghetati totusi de frig. Ca sa nu mai amintim si de alte “disconforturi“, cum se spune mai nou.
Pentru actuala campanie electorala, prefectura a socotit ca trebuie sa se puna la bataie cam patru milioane de euro (basca fondurile cheltuite de candidati sau de partidele ce-i sprijina, pentru propriile campanii). Nu-i prea scump, daca ne gandim ce spectacol de tot hazul ne promit nastrusnicii protagonisti. Caci printre ei intalnim oameni ce merita toti banii. Cu sanse mai putine decat Videanu - Marmora si Vanghelie - Care-Este, dar exceland in bizarerii, sunt cei din esalonul secund. Radu Opaina, stegarul prolix al platitorilor de intretinere, care, imputernicit in functie sa-i usureze de angarale, a dat chix. Anca Petrescu, “Mama Casei Poporului“, Cornel Dinu, cu un discurs intelectual cel putin la fel de difuz ca peroratia contabiliceasca a lui Opaina. Furtunosul Cristian Popescu - Piedone, imbatabil in datul cu sutul in gramajoarele de ridichi si usturoi ale babutelor din piete. Sau Ralu Filip, cu sarmul lui TV de cenzor necrutator (si nu prea, cand e cazul) al TV-urilor si al radiourilor patriei.
Dar ei nu sunt cu nimic mai prejos de predecesorii lor la candidatura, fiecare memorabil in felul sau. Pretiosii Mircea Geoana (santierist ad-hoc) si Monica Tatoiu (candidatul ad-hoc), volubilul Dumitru Dragomir - prototip de Mitica al lui Caragiale - pe care totusi Miticii de Bucuresti nu l-au vrut, Cazimir Ionescu - prabusit in uitare dupa ce ne facea pe micul ecran scheme peste scheme, din care nimeni nu pricepea mai nimic. Dar Bratianu - Cartof, alt - pe nedrept - memorabil personaj?
Cel putin, toti acestia nu au avut ferocitatea unor primari din perioada precedenta, Doncea - Marele Demolator sau Dinca - Balconetti (spaima balcoanelor inchise cu geamlac ale blocurilor). Si cand te gandesti ca targul de pe malurile Dambovitei a avut candva parte de primari cum au fost C.A. Rosetti, Pache Protopopescu, generalul Dembrowski.
Dar nu-i nimic. La cate doi euro de caciula, cat ne-ar reveni sa-i urmarim evoluand pe viitorii actori ai scenei electorale bucurestene, nu se face sa plangem dupa banii dati.