De aproape 13 ani se asteapta in societatea romaneasca Legea Cultelor. De tot atati ani, discutiile si controversele bisericilor si cultelor din Romania legate de fiecare articol si fiecare cuvant au fost aprinse si inflamate. De bine ce cultele recunoscute oficial in Romania au ajuns la un numitor comun si legea a ajuns in sfarsit in mana Parlamentului, au aparut ajutorii de bagatori de seama, care se autointituleaza reprezentanti ai societatii civile si care tin sa dea legea peste cap. Astfel, articolul 13 al legii care spune ca "in Romania sunt interzise orice forme sau mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase" a starnit o vehementa reactie din partea celor care, atei fiind precum comunistii, sunt impotriva celor mai sfinte simtaminte umane, cele care il apropie pe om de Dumnezeu.
Se invoca violent incalcarea dreptului la libera exprimare si la libertatea de constiinta. O definitie a limitelor libertatii individuale spune ca "libertatea ta se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt". Daca acest principiu laic adoptat de toate societatile moderne ar fi valabil si pentru aceia care sunt acum aparatorii mausoleului comunist din Parcul Carol si care vor sa impiedice cu orice pret construirea Catedralei Neamului, atunci vor vedea ca nimeni nu le cere sa devina credinciosi. ßi tot la fel, nimeni nu arunca cu pietre in purtatorii de cultura pornografica sau in cei care cultiva dezmatul si orgiile homo-sexuale. Cultele religioase isi exprima punctul lor de vedere si atat.
Dar sa scuipi in public pe crucea lui Hristos sau sa arunci cu excremente in lacasele de cult, asa cum s-a intamplat in 1993 in Catedrala patriarhala, sa interzici celor din jur sa nu-si studieze religia strabuna in scoala, asta deja tine de perioada stalinismului crunt. Perioada in care preotii erau tarati de barbi prin bisericile transformate in grajduri pentru cai. Daca cineva ar indrazni acum sa nege holocaustul, sa scuipe pe steaua lui David sau sa atace simtamintele religioase ale Poporului Ales, atunci ar izbucni un scandal de proportii, aparand acuzatii grele de neonazism sau fascism, iar persoana sau gruparea respectiva ar fi pusa la zidul infamiei. Credinciosilor din alte religii se pare insa ca nu li se da voie sa-si apere credinta!