In Romania, aflata in plina criza politica si constitutionala in primul trimestru de "europenism", conferinta de presa comuna de la Praga a premierului ceh, Mirek Topolanek, si a liderului opozitiei conservatoare din Marea Britanie, David Cameron, va fi trecut, desigur, ca un eveniment marginal, ca si alte doua evenimente cu implicatii profunde pentru viitorul Europei. Este vorba de un interviu al premierului belgian, Guy Verhofstadt, pentru cotidanul german "Die Welt" si de intalnirea de la Berlin dintre cancelarul german, Angela Merkel, si candidata socialista la prezidentialele din Franta, Segolene Royal.
Cele trei evenimente ilustreaza graitor "reasezarile de forte" de pe esichierul politic de nivel european, din punctul de vedere al atitudinii actorilor politici fata de binomul institutional federalism/ suveranism, care a devenit, in ultimii trei ani, chestiunea-cheie in Europa.
La polii opusi ai acestui binom se afla premierul belgian, adept al federalizarii continentului, pe linia "parintilor-fondatori" ai UE, care vizeaza transformarea organizatiei continentale in stat federal, si liderul conservator britanic, care se opune oricarei idei de Constitutie europeana. Verhofstadt, care a mai evocat si in trecut crearea "Statelor Unite ale Europei", sustine ca integrarea trebuie sa continue cu sau fara "cei care avanseaza cel mai lent" in procesul integrarii, aluzie transparenta la Marea Britanie. Cameron se opune oricarei idei de tratat constitutional pentru UE, spunand ca in eventualitatea (foarte probabila) in care va fi ales premier, va convoca un referendum pe aceasta tema, rezultatul fiind, de asemenea previzibil, victoria suveranistilor.
Intre acestia, pozitii aparent mai moderate, insa in esenta tot ireconciliabile, afiseaza, de partea "federalista", Nicolas Sarkozy, Tony Blair, Angela Merkel si socialista franceza Segolene Royal, iar de partea "suveranista" premierul ceh Topolanek si gemenii Kaczynski, aflati la conducerea Poloniei. "Federalistii moderati" estici vorbesc fie despre "resuscitarea" Constitutiei europene, fie despre "elaborarea unui tratat constitutional simplificat", care ar urma, in viziunea lor, sa cuprinda prevederi importante din tratatul respins, in 2005, de electoratul francez si de cel olandez, precum cetatenia europeana, politica externa si de aparare comuna si presedintia UE, dar care ar urma sa fie votat numai in parlamentele nationale, evitandu-se "riscurile" unor referendumuri.