Si, totusi, Eminescu
Realitatea Romaneasca
Marti, 14 Iunie 2005
2741
Viata lumii si a Romaniei e tumultuoasa, freamata de evenimente. In gazetele de azi se scriu multe: despre increngaturile (sau nu) ale lui Florence Aubenas cu colegii ei, ziaristii romani rapiti in Irak; despre cutremurul din Chile; despre soarta Guvernului Romaniei dupa votul din Parlament; despre mineriada din 13-15 iunie; despre atentatele - de rigoare - din Irak; despre necazurile Uniunii Europene si - pe cale de consecinta - frisoanele din tarile aspirante de la Dunarea de Jos; despre arestari, audieri, eliberari, gratieri, invinuiri, rejudecari instrumentate de Justitia romana; despre Bush si Saddam, dar si Michael Jackson; despre G. Becali si Gh. Hagi; despre greva ceferistilor, pretul petrolului, cursul dolarului, euro-ului si multe altele. Se scrie oare si despre, de exemplu, Eminescu, savarsit din viata la 15 iunie 1989? Sau, mai de-a dreptul spus, mai e loc in ziare si de Eminescu? “Mai e cazul?“
Sa ne asumam, totusi, riscul de a aminti, in acest dreptunghi de pagina, de Eminescu, chiar daca am putea fi luati drept anacronici, depasiti, pasunisti, patriotarzi, retrograzi sau cine mai stie ce. Inclusiv cu riscul de a fi taxati, “printr-o exagerare de cult“, ca am vrea sa facem din Eminescu “prototipul tuturor insusirilor si virtutilor umane“. Mai concret, “Istoria? Eminescu. Economia politica? Eminescu. Pedagogia? Eminescu. Eminescu e cel mai mare filosof, cel mai de seama filolog, cel mai invatat individ. (...) El este un profet. A prevestit prabusirea sistemului monetar si reintregirea patriei. Cel mai inocent cuvant al paginilor lui e umflat de simboluri ca o rodie coapta“. Sintagmele citate ii apartin lui George Calinescu si dateaza de cateva bune decenii. Dar mesajul lor nu e expirat. Dupa cum nu e expirat nici mesajul lui Eminescu, chiar daca, innegrind zeci de mii de pagini, nu s-a gandit ca scrisele lui vor fi retinute cu religiozitate si intoarse pe toate fetele de atat de feluritii sai urmasi. In rastimpul de peste un secol ce a trecut de la disparitia Poetului, s-a dezvoltat un adevarat joc de societate din comentarea textelor de versuri, articole sau manuscrise ale - totusi - tanarului lor autor. Vom gasi mereu fraze de foc, previzionare, de maxima actualitate, in zestrea scriptica ramasa, parca printr-un miracol, de la Eminescu. Este ceea ce fascineaza, caci, in viata sa ravasita si scurta, acest om a implinit un lucru uriesesc: a structurat, ca adolescent, tanar si tanar barbat, coloana de rezistenta a spiritualitatii romanesti. Si la modul lucid, si la cel al afectivitatii. Daca n-ar fi fost Eminescu, ne-ar fi trebuit un alt Eminescu pentru a fi ceea ce suntem. Dar si pentru ce va trebui sa fim.
Realitatea Romaneasca
Joi, 22 Ianuarie 2009
2741
Realitatea Bihoreana
Miercuri, 21 Ianuarie 2009
2741
Realitatea Romaneasca
Miercuri, 21 Ianuarie 2009
2741
Realitatea Romaneasca
Duminica, 18 Ianuarie 2009
2741