Pusi pe fapte mari, profesorii nu au de gand sa se lase pana nu li se face dreptate, pana nu-si primesc salariile pe care le merita. Ba acum se vor tine si mai tari, de vreme ce chiar presedintele Traian Basescu s-a dat de partea lor. Si ce daca atitudinea lui este de fapt inca o palma data guvernarii lui Tariceanu, conteaza ca oamenii vor vedea ca presedintele tine cu poporul si le vrea binele cu orice pret. Le vrea lor binele sau isi face mai mult loc prin culcus, oare care este realitatea? De fapt si de drept, dragul nostru presedinte a gasit un nou ring pentru luptele sale cu premierul. Si totusi, in timpul acesta, profesorii asteapta solutii pertinente, atat pentru viitorul lor, cat si pentru viitorul tinerelor minti pe care, chipurile, le lumineaza. Va fi 5% din PIB, cum vrea mai nou presedintele, va fi 3,8% si inca putin, profesorii cu siguranta nu se vor multumi cu ce au acum si nici cu niste firmituri. Dar oare cat de bine le-ar rezolva problemele fondurile din rectificarile bugetare si cat de buna este aceasta solutie? Sumele atribuite din rectificari nu sunt nici prea darnice si nici facute prea in lumina zilei. Un lucru e cert. Grevistii nu vor obtine cat vor, deci cat au nevoie, iar banii care le vor fi fluturati pe sub ochi nu le vor incalzi prea tare simturile. Un nou actor a aparut insa pe scena. Ministerul Educatiei si Cercetarii are un nou lider, cu referinte excelente din partea partidului muma, PD-ul, iar toti ochii sunt atintiti asupra lui. Educatia e tarlaua lui acum si toti se intreaba cat de bine va sti sa si-o pastoreasca. Inceputul e cam accidentat, dar e baiat mare si descurcaret, dupa cum se lauda colegii, asa ca ar trebui sa faca fata. Elevii, pionii de pe tabla de sah, asteapta nerabdatori (da, bine!) deznodamantul. Si ce invatamant calitativ vom avea si anul acesta, de vreme ce se tot zvoneste prin targ ca profesorii nu sunt incantati nici de perspectiva recuperarii orelor pierdute, ca doar nu le sunt platite. In cel mult o saptamana greva profesorilor se va incheia, ca nu-i lasa pe ei inima sa-si lase copilasii prea mult prin baruri si interneturi, fara absentele cuvenite din catalog, dar guvernantii nu ar trebui sa rasufle prea usurati. Mai sunt si altii care abia asteapta sa paralizeze si ei alte sisteme, de data aceasta cel public. Cam multe pe capul sarmanilor nostri politicieni. Cum se vor descurca ei?