Astazi, se intrunesc in stravechiul oras rusesc Kazan sefii de stat ai Comunitatii Statelor Independente intr-o reuniune ce se anunta agitata. Cu cateva zile inainte, ciudatul politolog Stanislaw Belkovski decreta, daramator: „Kremlinul a pierdut spatiul postsovietic“. Iar un functionar superior de la Moscova explica public ca, in ce priveste acest spatiu, Rusia trebuie sa-si armonizeze interesele cu partenerii sai occidentali si, in primul rand, cu Statele Unite. Afirmatie (oficiala) pe care unii politologi rusi s-au grabit sa o califice ca pe o concesie istorica pe care e dispusa sa o faca administratia Putin Washingtonului.
Pe taramul ferm al faptelor, oricum, se produc evolutii interesante. Rusia a inceput sa-si retraga trupele din Georgia, iar Statele Unite, in contrapartida, urmeaza sa-si lichideze prezenta militara in Uzbekistan. Relatiile ruso-ucrainene cunosc frecusuri, iar oficiali de la Kiev declara ba ca Ucraina se va retrage din Spatiul Economic Unic, ba ca n-are de gand sa o faca. Iar liderii „revolutiilor colorate“ de pe tarmul Marii Negre isi reafirma intentia „de intarire a cursului lor prooccidental si de desprindere din structurile CSI“ - cum apreciaza comentatori citati de Ekspert ¥entr de la Moscova. Respectivii sefi de stat n-au spus-o chiar atat de pe fata, dar la intalnirea lor de la Borjomi (Georgia) din 12 august, ucraineanul Iuscenko si georgianul Saakasvili s-au pronuntat pentru „instalarea unei noi ere a democratiei, securitatii si stabilitatii tarilor din intreaga Europa, adica de la Atlantic la Marea Caspica“. Ei se gandesc chiar la crearea unei „comunitati a optiunii independente“ in spatiul ex-sovietic, avand ca repere Baltica, Marea Neagra si Caspica.
Intalnirea la varf de la Borjomi a fost urmata de alta, intr-un cadru extins, la Artek (Ucraina), unde celor doi li s-au alaturat presedintii Poloniei si Lituaniei, state central-europene intrate relativ recent in NATO si UE si ale caror relatii cu Rusia cunosc in prezent o incordare. Cei patru au vorbit, si ei, despre democratie, dar analistii de la Moscova vad in declaratiile lor o incercare de creare a unui „cordon sanitar“ intre Rusia si NATO-UE. „Aparitia acestei coalitii ar putea conduce la izolarea Rusiei de cel mai mare partener comercial al Rusiei - UE“, explica presedintele Fundatiei Politika de la Moscova, Viaceslav Nikonov.
Indiferent cat de antirusesti ar fi intentiile reuniunilor de la Borjomi si Artek, sunt de facut cateva constatari. Si Ucraina, si Georgia trec prin situatii dificile. Ucraina - din cauza scindarii fortelor politice in preajma alegerilor parlamentare din martie 2006 si a iminentei instalarii unui regim semiprezidential, care i-ar reduce prerogativele lui Iuscenko, dar si din cauza pozitiei vulnerabile a tarii la Haga in contenciosul cu Romania. Georgia - din cauza dificultatilor social-economice cronice. Ambele state ex-sovietice tanjesc dupa integrarea in NATO si UE, drept care se manifesta, cel putin declarativ, in consecinta. Dar faptul ca la nici una dintre cele doua reuniuni nu a fost invitata Republica Moldova, care si ea vrea in NATO si in UE, si ea e republica ex-sovietica, membru al GUAM si stat din bazinul Marii Negre, face ca bunele intentii prodemocratice si proeuropene afisate de Ucraina si de Georgia sa-si diminueze coeficientul de credibilitate.