In urma cu 15 ani, intr-o clipa astrala, deputatii de la Chisinau votau, in unanimitate, independenta Republicii Moldova. Iar presedintele Parlamentului, Alexandru Mosanu, anunta: "Republica Moldova este un stat independent, liber sa-si hotarasca viitorul fara niciun fel de amestec din afara". Afirmatie, e adevarat, contrazisa de multe fapte in acest deceniu si jumatate, dar care isi continua, tenace, drumul de la deziderat la certitudine. Tot mai multi traitori de dincolo de Prut si Nistru - mai ales tinerii - devin constienti ca (tot) tanarul lor stat va reusi, intr-o masura mereu mai mare, sa decida asupra propriei cai de urmat.
Statul cu capitala la Chisinau are o istorie zbuciumata. A fost, in trecut, si parte a principatului Moldova, si a Romaniei Mari. ßi gubernie ruseasca, si republica unionala sovietica. Iar aceasta istorie se preda acum ca "Istorie integrata". Dupa cum limba oficiala se nu-meste "limba de stat". Dupa cum si teritoriul statului nu coincide nici cu cel al Basarabiei istorice si este in pericol sa nu mai fie nici cel de pe vremea RSS Moldovenesti. Asadar, un stat cu geometrie, din pacate, variabila.
Istorie, limba, teritoriu-trei concepte esentiale in plina dezbatere, mai mult, viu controversate. Deficitul identitar este de netagaduit si da masura problemelor existentiale cu care se confrunta statul vecin noua, pe care Romania l-a recunoscut, prima in lume. Un stat care-si cauta, cu febrilitate, calea in lume si ai carui lideri apreciaza, acum, ca pot ramane si in structurile integrate imaginate de Moscova, dar pot fi in acelasi timp admise in UE.
Intr-un asemenea context identitar si geopolitic inca neasezat, nedecantat, prea putin structurat, evolueaza si relatiile dintre statele de pe cele doua maluri ale Prutului. Relatii pe care liderii succesivi de la Bucuresti si Chisinau s-au straduit, cum s-au priceput sau cum au putut, vreme de 15 ani, sa le statorni-ceasca intr-o matca fireasca, intr-o paradigma logica. Eforturi mar-cate cand de euforie sau ostilitate, cand de apatie sau speranta. Un plus de speranta vine acum de la optiunea europeana (in sfarsit) deopotriva impartasita. Dar pen-tru a se integra in Europa unita, Republica Moldova va trebui sa priveasca (si) catre vest. Iar primul reper pe care-l va vedea va fi Romania. Cele doua state vor fi asadar, oricum, amandoua europene. Deci si mai apropiate.