De multe ori mi s-a reprosat ca sint partinitor si mult prea critic fata de PSD. Marturisesc ca nu-mi schimb parerea. (Desi nici dupa Alianta nu prea ma omor cu dragostea). Dar iata ca Ion Iliescu imi sare in ajutor. Intr-o emisiune televizata, dinsul afirma ca PSD este un partid de corupti si nesatui. Si daca nici nea Nelu nu le stie... El a ajuns la aceasta concluzie dupa ce la congresul din aprilie a primit un sut in fund. E curios sa constati ce eficienta terapeutica majora poate avea un picior aplicat in regiunea fesiera. Il face pe pacient constient de realitati; il face sa vada adevaruri pe care de fapt le vedea foarte bine, dar nu dorea sa le recunoasca. Ma intreb, de ce a dorit atita Iliescu sa fie seful unui partid caracterizat de dinsul drept corupt? Si de ce sufera atita ca nu a mai fost ales?

Intre timp, in PSD se duc crincene lupte intestine; (e vorba, evident, de intestinul gros impreuna cu terminatia lui naturala care realizeaza legatura cu exteriorul). Asa cum mama lui Creanga inchega apa cu doua ciolane de vaca, tot astfel ciolanul incheaga unitatea partidului. Nu mai e ciolan, nu mai este unitate. Asa ca trebuie inceputa viguros campania in cautarea ciolanului pierdut. Desi, „Prostanacu pentru noi,/ Este Arogantul doi“.

Alianta are si ea intestinele ei; si ele transformate in cimp de lupta. Lucru foarte inteligent, caci unitatea ar creea pericolul ca lupta impotriva partidului corupt sa aiba succes. Asa ca, fiecare politician intestinal vrea sa arate ca el este mai bun politician decit ceilalti. Desi mai usor ar fi de demonstrat ca toti sint mediocri.

Toate oalele insa se sparg in capul lui Basescu; ca si au unde se sparge. Presa, atit de cuminte si placuta in timpul celeilalte puteri, acum are o tinta comuna: Basescu. Si au dreptate. Caci precedentul guvern a daruit vreo 30 de milioane de dolari pentru imblinzirea presei. Pe cind Basescu e tatar. Nici un contract de publicitate din partea statului, nici o amenda penala platita tot din banii nostri pentru unii ziaristi. Uneori, acuzatiile ce i se aduc sint grave. De pilda, in timpul ultimelor inundatii; la inceput era criticat ca de ce nu se duce in locurile sinistrate, iar dupa aceea a fost criticat ca de ce se duce. Si ca de ce a mers in pantofi si cu o bluza portocalie in loc de culoare cacanie, cea mai adecvata culoare pentru politica romaneasca. Sa fiu bine inteles: Basescu are multe caracteristici comportamentale discutabile si unele chiar condamnabile. Este brutal, incapatinat, nepoliticos, zgomotos, de o spectaculozitate uneori de un gust indoielnic. Dar este omul care ne trebuie in etapa actuala; care nu este o etapa de constructie, ci una de demolare. Trebuie darimata mafia aceasta care a cuprins ca o cangrena organismele statului, care se intinde de sus pina la cea mai prapadita primarie rurala. Ori cum vreti sa scapam de nesimtitii astia care, cum spunea si Ion Iliescu, ne-au furat cu nerusinare? Cu diplomatie, cu politete, cu limba elevata eventual cu citate din Kant? Si apoi de ce reprosam lui Basescu ca nu se poarta asa cum credem noi ca este perfect? De ce nu recunoastem ca s-au pornit unele lucruri. S-a mai domesticit politia. S-au mai scos la vedere citeva dosare (e drept ca totusi, pina la urma, justitia i-a facut scapati pe inculpati, dar asta nu va merge la infinit). S-a inceput, in ciuda unor impotriviri crunte, reforma justitiei. Se reorganizeaza Partidul Nastase Adrian, prescurtat PNA. I se imputa lui Basescu ca va fi responsabil pentru eventuala intirziere a intrarii in Europa. Solutia care i se propune este pupat toti Piata Endependentii, ca sa mintim Apusul ca la noi totul merge foarte bine. Gunoaiele le ascundem sub pres pina trecem pragul, chit ca ne costa apoi mult mai mult sa scapam de el. Daca unii din actualii guvernanti imprumuta metehnele fostilor guvernanti, aceasta este un secret de stat, care nu trebuie cunoscut nici de popor, nici de strainatate.

Dupa mine, Basescu este un autentic presedinte roman; are multe din defectele mioritice: pileste bine, injura ca lumea, ii place spectacolul, ii plac birfele si scandalurile. De aceea este un om viu si nonconformist si aceasta intriga puritanii si talibanii. Ce am vrea, sa fie ca un pustnic? Sau mieros ca Iliescu, dar sa nu faca nimic ca sa nu supere pe cineva si in felul acesta hotii sa-si vada de treaba? M-am saturat de politicienii scrobiti si stilati care au dus tara in aceasta stare jalnica. Nu stiu cita treaba va face Basescu, mai ales ca toata lumea aproape il bruiaza; dar sint convins ca el este un rau necesar. „De cit cu nea Nelu/ Sau cu Bombonelu/ Mai bine cu chelu“.

Dar lucrul care m-a durut cel mai mult in saptamina ce a trecut este ca niste politisti au batut crunt un betiv. Poate ca au luat si ei exemplul celor de sus de tot, care si ei umilesc pe cei de jos, chiar daca ei nu sint beti. Dar a bate un om beat e o crima. Un om beat trebuie respectat si chiar invidiat. Caci betivul acesta isi gasise un strop de fericire. Fericire care in Romania e atit de greu de gasit.