Doctorul Rodica Bontas, actualul conducator al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS), estima ca numai pentru decontarea medicamentelor compensate eliberate de farmaciile botosanene ar fi nevoie, in fiecare luna, de 18 miliarde de lei vechi. Impartind suma la populatia judetului, am obtine cam 40.000 lei vechi pentru fiecare persoana, cam cit o cutie cu aspirina. Cum din fericire cei mai multi dintre noi nu au nevoie lunar de medicamente, ci poate doar douazeci de procente, in special batrini si bolnavi cronici, suma ce ar putea fi folosita pentru tratarea fiecaruia devine mai consistenta.

Din pacate, aceasta suma este doar o ipoteza iluzorie, pusa pe hirtie de un medic hotarit sa-si faca datoria. Banii care ajung efectiv la Botosani sint cu mult mai putini, motiv pentru care apar, la fiecare inceput de luna, celebrele cozi ale bolnavilor la farmacii. Evident, numai de la Bucuresti s-ar putea afla unde pleaca banii colectati din asa zisa Contributie la Asigurarile Sociale, pe care toti salariatii o platesc, parte cu cei care i-au angajat. Daca incercam sa facem estimari, banii astfel colectati la nivelul judetului Botosani sint cu mult mai multi decit acele miliarde de lei vechi care ar multumi bolnavii. Evident, or mai fi si alte cheltuieli, dar eliberarea retetelor de medicamente compensate a devenit o problema cronica a sistemului sanitar.

Unele cauza trebuiesc cautate chiar la faramcisti. Exista marturii conform carora, in special la farmaciile de la tara, farmacistii, in deplina cooperare cu medicii locali de familie, deconteaza fictiv retete pentru a-si imparti profitul. Mecanismul este simplu: medicul de familie elibereaza retete pentru vreun bolnav inchipuit, in cel mai bun caz o ruda sau vreo cunostinta in realitate sanatoasa tun, farmacistul onoreaza reteta pe care o deconteaza la CJAS. Dupa care acelasi farmacist vinde pe bune, fara a intocmi insa bon fiscal, medicamentele din reteta si apoi imparte cistigul cu medicul. Intreaga afacere functioneaza fara probleme cu atit mai mult cu cit Finantele, care ar trebui sa verifice si farmaciile, pe linga criza cronica de inspectori fiscali, oricum nu au nici unul specializat in aceasta problema. CJAS abia acum incearca sa puna la punct un fel de corp propriu de control insa este discutabila eficienta sa cita vreme nu poate sa ia si cuvenitele masuri punitive. Evident, nu toate farmaciile procedeaza in acest fel, exista farmacisti care isi fac datoria cu buna credinta, dar anumite estimari neoficiale dau circa o treime din unitatile de vinzare a medicamentelor ca recurgind la asemenea practici prin care se fura din banii asiguratilor.

Un alt motiv trebuie cautat in procesele pierdute de CJAS, prin care aceasta institutie este obligata de instantele judecatoresti la plata a miliarde de lei vechi drept despagubiri in baza unor contracte gaunoase incheiate de fostele conduceri cu farmacii sau medici de familie. Practic, neonorindu-si obligatiile de plata asumate, CJAS sau spitalele finantate de ea, au fost silite sa plateasca drept penalizari bani grei furnizorilor de medicamente si materiale sanitare, ceea ce inseamna practic ca acei care au condus CJAS au fost fie incompetenti fie nepriceputi atunci cind si-au pus semnatura, impreuna cu subordonatii lor, pe acele documente.

In ambele cazuri, pina in prezent, nu se stie sa fi fost prins nici un farmacist care sa faca trafic cu retete false dupa cum nici unei persoane care a angajat contracte pentru care se platesc acum aiurea din banii asiguratilor penalizari nu i-a fost imputata vreo suma.

Optica prin care erau iertati odinioara cei care furau din industria socialista pe motiv ca a furat de la stat sau a produs un prejudiciu aceluiasi anonim stat tinde si trebuie sa inceteze. Banii asiguratilor sint de fapt banii nostri si trebuie data socoteala despre ceea ce se face cu ei. Fara ca asta sa insemne ca sistemul sanitar este suficient finantat, daca acesti bani, putini cum sint, ar fi mai atent chivernisiti, ar putea fi mai bine. Nu mult, putin.