Biserica Ortodoxa Romana (BOR) priveste noua Lege a cultelor ca pe propria victorie si o apara de criticile si acuzatiile venite din partea organizatiilor neguvernamentale din tara, dar mai ales de cele formulate de institutii occidentale influente. Legea cultelor a fost adoptata pe neasteptate de parlament la mijlocul lunii decembrie, iar presedintele Basescu s-a grabit sa o promulge inainte de Anul Nou, desi primise avertismente serioase chiar dinspre Washington. Reprezentanti ai Comisiei Statelor Unite pentru Securitate si Cooperare in Europa, o institutie mai cunoscuta sub denumirea de Comisia Helsinki, i-au trimis sefului statului o scrisoare in care isi exprimau ingrijorarea privind "gravele neajunsuri" ale noii legi, indemnandu-l sa o retrimita spre dezbatere parlamentului.
Traian Basescu fie nu a luat in serios avertismentul congresmenilor americani, fie a fost prost sfatuit de consilierii sai de la Cotroceni, fie a vrut sa faca un cadou inaltilor prelati pe care nu i-a prea luat in serios cand se afla in opozitie si de care ar putea avea nevoie in bataliile sale viitoare.
Legea cultelor pune de acum in discutie orice carte, piesa de teatru, declaratie publica sau comentariu care are vreo legatura cu Biserica. Articolul 13 al legii interzice "orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa", fiind in acelasi timp interzisa explicit "ofensa publica adusa simbolurilor religioase". Libertatea religioasa este de fapt pusa sub semnul intrebarii, fiindca orice opinie despre un cult sau altul ar putea fi taxata drept ofensa. Astfel, punerea in discutie a cazului de la Tanacu, unde a fost omorata in chinuri o calugarita sub obladuirea BOR, a dosarelor de securitate ale inaltilor ierarhi, precum si a legaturilor ciudate dintre acestia si Gigi Becali intra sub incidenta legii.
Dincolo de aceste incalcari ale dreptului la opinie, ceea ce ar putea sa-i deranjeze cel mai mult pe oficialii americani sunt atat prevederile referitoare la inregistrarea noilor culte, care au fost concepute intentionat pentru a descuraja aparitia altor comunitati religioase, cat si a discriminarilor care se fac prin lege intre cultele traditionale si celelalte. Este vorba mai ales despre baptisti, care sunt, de pilda, majoritari in Congresul Statelor Unite.
O data cu promulgarea Legii cultelor, e posibil ca presedintele Basescu sa-si fi facut noi prieteni printre ierarhii BOR si printre ortodoxistii de ocazie, dar in acelasi timp e posibil ca seful statului sa-si piarda prieteni mai de nadejde, cum sunt politicienii influenti de la Washington. Seful statului a avut curajul sa intre in conflict cu Biserica Ortodoxa, pozand in lider politic modernizator intr-o perioada cand era hartuit de guvernarea Nastase, de aceea este cel putin neasteptata caderea sa in capcana ortodoxismului nationalist, mai cu seama cand acest lucru ar putea pune la indoiala bunele sale intentii pe axa Romania-SUA. Traian Basescu putea sa refuze promulgarea si sa retrimita legea in parlament, facand astfel un gest de curtoazie fata de prietenii sai de peste ocean. Legislativul oricum nu ar fi modificat-o, iar, potrivit Constitutiei, presedintele era obligat sa o promulge dupa ce o primea din nou. In acest fel putea impaca si capra americanilor si varza BOR.