Băsescu a plecat singur in campania pentru anticipate. Iar prima ţintă a fost cucerirea unor teritorii care nu i-au aparţinut niciodată: satele conduse pană acum de PSD. Prin vizita pe care Băsescu a făcut-o ieri pe moşia baronului Marian Oprişan, Alianţa a incercat să recupereze practic procentele pe care puhoiul inundaţiilor şi aroganţa lui Tăriceanu i le-a suflat in ultimele zile. Cu toate acestea, intervenţia lui Băsescu a fost catalogată de mulţi analişti politici ca fiind oarecum intarziată. El a vizitat o zonă ce s-a confruntat cu inundaţii abia după retragerea apelor şi abia după ce Călin Popescu Tăriceanu a eşuat in tentativa de stabili o conexiune intre guvernanţi şi populaţia afectată de dezastrul inundaţilor (Tăriceanu s-a lăsat cu greu convins de oamenii satului să incalţe o pereche de cizme de cauciuc). Pentru ca anticipatele să ofere intr-adevăr Alianţei ceea ce speră, adică o majoritate guvernamentală cu care să poată finaliza reformele anunţate, Băsescu şi staff-ul său ar trebui să mai dea o tură pe la sate, peste cateva săptămani, pentru a analiza cum se descurcă cei afectaţi de ape. Cu alte cuvinte, şeful statului ar trebui să se ţină de pariul pe care l-a făcut cu un simplu sătean din Vrancea şi să incerce să caştige vaca pe care cel afectat de puhoaie a pus-o in joc. Deşi Alianţa are in spatele său o echipă guvernamentală presărată numai cu oameni culţi, şcoliţi prin ţări străine şi in a căror apartamente atarnă zeci de diplome de excelenţă, tot cel care in campania electorală era considerat un circar reuşeşte să menţină acum cele două partide pe linia de plutire. Nici unul dintre miniştrii Alianţei, care s-ar fi putut implica in criza inundaţiilor, nu a trecut testul neprevăzutului. Toţi au ştiut să urce in elicopter sau in limuzine, să imbrace haine de firmă şi să se plimbe caţiva metri prin zonele prăpăstioase. Insă nici unul nu a ştiut cum să facă pentru a sădi o speranţă cat de mică in sufletul sinistraţilor. Mai exact, nici unul nu a reuşit sau nu a vrut măcar pentru cateva minute să coboare in mijlocul mulţimii, să incalţe o pereche de cizme ieftine de cauciuc, să renunţe la bodyguarzi şi să vorbească pe inţelesul sătenilor fără şcoală. Toţi s-au enervat, au gesticulat şi s-au intimidat prea uşor de ocările unor năpăstuiţi. Băsescu era ultima şansă a Alianţei de a stabili o conexiune intre guvernanţi şi poporul afectat de inundaţii, care ar putea fi chemat in curand să decidă dac Alianţaă mai rămane la putere sau nu. Iar după modul in care s-a comportat Băsescu, se poate spune că Alianţa a reuşit pe ultima sută de metri să treacă testul. Dar nu datorită staff-ului de la Bucureşti sau din teritoriu, ci datorită aceluiaşi om care a răsturnat situaţia la alegerile din 2004.