Primele reglementari din Vechiul Testament aratau ca pacatele sunt pedepsite de Dumnezeu pana la a saptea spita. Cu alte cuvinte, urmasii celui care a pacatuit purtau in spate povara timp de sapte generatii. Era o pedeapsa prea aspra, si-au dat apoi seama evreii, si au schimbat Legamantul cu Domnul, in sensul ca au convenit sa elimine aceasta nedreapta pedeapsa: fiecare sa-si poarte crucea pacatelor in timpul vietii sale si sa suporte singur consecintele si mania divina. Mai ales ca putea interveni si pacatul colectiv intr-un anumit moment istoric, si era aberant ca un popor sa fie pedepsit timp de sapte generatii la rand pentru o ratacire de moment.
Legea lustratiei, aflata in dezbatere parlamentara si publica, pare sa respecte cu sfintenie acest ultim precept biblic. Vor fi sanctionati doar fostii lideri comunisti care se afla sau vor sa se mai afle in functii de decizie democratice. Aproape toata lumea este de acord ca este o decizie buna si inteleapta, chiar daca vine cu mare intarziere. Numai ca, daca avem in vedere inceputul erei comuniste la romani, decizia nu prea tine seama de bunul-simt si de legea morala. Faptele artizanilor comunismului romanesc intra, potrivit moralei biblice si a legii lustratiei dambovitene, in categoria celor prescrise. In schimb, urmasii acestora pot sa stea nestingheriti in capul mesei si, chiar mai mult, sa se afle printre judecatorii comunismului.
Un exemplu in acest sens este cel al profesorului Vladimir Tismaneanu. Urmas direct al unuia dintre cei care au adus pe tancurile sovietice biblia comunismului in Romania, acesta are sarcina prezidentiala de a face un studiu care sa ne aduca argumente pro sau contra condamnarii comunismului. ßtim, din lucrarile sale, ca profesorul nu este unul dintre cei partinitori cu vechiul regim. Dar, este in firea lucrurilor, el va fi partinitor cu tatal sau, si este vizibil ca vom avea parte de o condamnare a comunismului romanesc de dupa 1950.
Reactiile la efectele viitoarei legi a lustratiei ne mai arata ceva. Tineri politicieni, prinsi candva in structurile tineretului comunist, deplang situatia ingrata in care se afla si fac apel la starea de inocenta in care erau. Este insa stiut ca indoctrinarea incepea de pe bancile scolii, si numai cei care structural nu aveau nimic de-a face cu comunismul refuzau inregimentarea. In rest, Dumnezeu cu mila... Incurcate sunt deci caile Domnului si greu va fi ca o lege a lustratiei sa fie o norma morala eficienta atata vreme cat nu avem un adevarat recurs la comunismul romanesc.