Aparent nu exista nici o legatura intre demiterea lui Bordeianu, fostul director al teatrului Eminescu si demiterea lui Oprescu, fost director peste doua spitale bucurestene. Din motive diferite, cei doi au fost dati afara de organismele ierarhic superioare, consiliul local Botosani si respectiv Ministerul sanatatii. Legatura apare doar prin faptul ca fiecare dintre ei a obtinut in justitie o hotarire prin care sint repusi pe functiile anterior detinute. Legatura devine chiar mai strinsa prin faptul ca sefii forurilor ierarhic superioare, adica primarul Flutur respectiv ministrul Nicolaescu, refuza sa dea curs acelor hotariri judecatoresti.
Evident, nici unul nici altul nu o fac chiar pe fata, atit Flutur cit si Nicolaescu uzeaza de subtirele pirgii legale, chiar daca asta ii transforma in justitiari, adica din cei care isi fac singuri dreptate. Daca in cazul Bordeianu, in pofida faptului ca principiul a fost incalcat, problema aplicarii unei hotariri a justitiei este mai mult teoretica, fiind vorba de un caz local, care-i afecteaza doar persoana proprie, situatia de la Sanatate nu mai e deloc ceva simplu, macar prin faptul ca reforma sistemului sanitar ne priveste pe toti. In esenta, de actualul ministru al sanatatii s-au saturat pina peste cap medicii si directorii de spitale. Atentie insa, pacientii, care ei sint cei multi si care de fapt conteaza, nu s-au pronuntat inca. Ministrul sanatatii este economist, contabil cum ii spun, cu dispret, medicii. Iar omul vede lucrurile cu ochii unui contabil si nu face altceva decit sa incerce sa limiteze pierderile uriase ale sistemului sanitar alimentat cu o groaza de bani luati de la noi toti. Asa ca a dat afara directorii de spitale. Pe motive de ineficienta, nu de altceva. Un doctor bun nu este neaparat sa fie si un bun administrator, ba chiar dimpotriva, asa cum s-a dovedit practicarea medicinei primeaza in detrimentul banalelor activitati administrative. O alta mare nemultumire e si aceea ca medicii trebuie sa tina socoteala la toate operatiunile facute pentru consultatia unui pacient, incepind chiar cu cit alcool au folosit la dezinfectat a face o injectie. Evidenta se extinde si asupra retetelor cu medicamente compensate, la numarul de consultatii, cazuri rezolvate, complexitate si cite altele. Altfel spus, medicii se transforma in contabili si vor pierde timp intocmind situatii. Oare ce-i rau in asta? Sistemul de asigurari de sanatate este public si are tot dreptul sa afle cum ii sint cheltuiti banii. Atitia ani sistemul a alimentat buzunarele citorva farmacisti intreprinzatori care faceau pe din doua retetele compensate, procurate de asazis pacienti sau unii medici care consultau si decontau bolnavi fictivi. De la astfel de gainarii, s-a ajuns si la licitatii masluite pentru medicamente, cistigate pe baza de spaga. Ori acum, in sfirsit, vine cineva dornic sa faca ordine, iar prezenta lui Nicolaescu poate fi asemuita cu aceea a lui Remes, primul care a pus capastrul pe mafia fabricantilor de alcool.
Sistemul sanitar este urias, iar inertia sa e pe masura. Pe deoparte se afla un singur om, ministrul, dornic sa il reformeze. De cealalta parte e o armata de medici, in frunte cu directori de spitale, care isi doresc privilegiile. Pentru toate astea, Nicolaescu s-a aratat dispus sa sfideze legea sau, folosind puterea pe care o are, sa o modifice. Un om se lupta cu un sistem. Spre deosebire, la noi, un intreg sistem se lupta cu un om, cu Bordeianu, fost director al modestului teatru municipal, pentru o miza absolut insignifianta fata de batalia din sistemul sanitar. In ambele cazuri, este interesant cine va birui: omul sau sistemul? Cei mai multi insa nu ar paria pe sistem.