Este de domeniul evidentei faptul ca lucrurile nu merg tocmai bine in „tarisoara noastra draga“. Problemele vin din toate partile, chiar si din partea celor care se declara hotarati sa ne ajute sa iesim din cumplita mizerie, in care ne zbatem de ani buni. Din pacate, o data cu trecerea timpului, constatam ca, pe langa posibile bune intentii, mai este mare nevoie si de ceea ce se poate numi coerenta intre cei aflati acum in postura de a decide soarta celor care i-au ales.
Mai radem, mai glumim, dar situatia nu este catusi de putin roz. Avem un presedinte haios, pus pe fapte bune, dar cam atat. Domnul Basescu vrea sa starpeasca coruptia, pe care, pe buna dreptate, o considera o „plaga“ mai periculoasa decat orice epidemie. Avem si un guvern plin de oameni isteti, dar care par a fi „incremeniti in proiect“. Avem si foarte multe sperante pentru o viata mai buna. Ceva lipseste.
Ceea ce pare a lipsi este coerenta celor care, cel putin la modul declarativ, doresc binele tarii. Prea multe declaratii contradictorii, prea multa aiureala, cel putin aparenta, in ce priveste, de exemplu, cresterea sau mentinerea nivelului TVA. Senzatia, foarte suparatoare, este „ca nu stie stanga ce face dreapta“. Bucurosi nevoie mare pentru ca Opozitia nu-si gaseste ritmul si, la randul ei, „isi da la gioale“, actuala Putere nu reuseste sa intre in ritmul pe care cei care au votat pentru schimbare si l-au dorit mult mai sustinut.
Tot in sensul lipsei de intelepciune a factorilor de decizie, ar mai fi un fapt demn de semnalat, daca nu ar fi de toata rusinea. Este vorba despre ciudatul „monument“, ridicat in Piata Revolutiei, renumita „tepusa cu cartof“, asa cum, pe buna dreptate, a fost poreclita o constructie cel putin ciudata, inaugurata recent in Piata Revolutiei. Un monument care s-a dorit a fi un omagiu adus celor care si-au pierdut viata in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Daca, cumva, ne-am dorit sa ne facem de ras, ba chiar sa ne batem joc de amintirea unor martiri, am reusit pe deplin.
Cu siguranta, cei care au avut puterea sa se opuna cu un curaj nebun, dictaturii ar fi meritat un monument mai decent si mai semnificativ. Pentru asta ar fi fost nevoie, din nou, de mult mai multa coerenta din partea celor care puteau sa creeze, dar mai ales sa se opuna ridicarii unui monument pe cat de scump, pe atat de nepotrivit scopului propus.