Linistea pe care a cerut-o o anumita televiziune pentru ca este Pastele - iata o initiativa laudabila. Dar, pentru ca totusi traim intr-o Romanie agitata, televiziunea in cauza nu a reusit nici sa pastreze linistea, nici sa-si duca demersul pe culmi inalte, atata timp cat la mijlocul ideii promovate "de dragul sarbatorii" a fost dictata de ratiuni comerciale. Cu alte cuvinte, televiziunea respectiva a dorit sa-i faca nitica publicitate in plus - daca mai era nevoie, asa cum presedintele a speculat, la randul lui, sarbatoarea pentru a se "imbaia" in multime. Poate gresesc, poate chiar avem un presedinte care iubeste prea mult semenii si se gandeste la tarisoara lui chiar si in Noaptea Sfanta a Invierii. De fapt, pacatul pe care il fac si eu acum, ca si multi altii (politicieni, dar nu numai), este acela de a alatura cuvinte de sarbatoare cu tot felul de comentarii probabil total nepotrivite. In fine, acum daca tot am comis-o, sa-mi continui ideea, aducandu-va in atentie un lucru fata de care, din punctul meu de vedere, nu ar trebui sa facem liniste nici chiar daca este Pastele. Si inainte de sarbatoare, dar si acum, Ucraina insista sa ne dea palme peste mandria nationala, sa-si exprime raspicat intentiile. Noi tacem. In aceste zile probabil mai-marii nostri, care ar trebui sa protesteze fata de noile declaratii ale lui Viktor Iuscenko, se agata de "linistea" propovaduita pana si la televizor. Ei, bravo, bun asa. E bine ca ne inghitim limbile, e bine ca politicienii au reusit, in mare masura si intr-o crestineasca simtire, sa-si puna botnita la comentariile pline de ura si urat. E minunat, numai ca problema Insulei Serpilor sau a Canalului Bastroe revine obsedant, revine sa ne calce pe mandrie, iar ca o adevarata obisnuita deja - indiferent ca e sau nu sarbatoare - nimeni nu are nici o reactie. Nimeni dintre cei care ar fi indreptatiti, vreau sa zic; adica presedintele, premierul, ministrul de Externe. Fostul ministru de Externe a incercat la un moment dat sa tempereze exaltarea presei, spunand ca totul e sub control. A spus-o chiar la Constanta, ba chiar a spus, pentru a pastra aparentele unei demnitati deja pierdute, ca de fapt pe Canalul Bastroe nu se lucreaza, ci ca sunt doar zvonuri si ca daca Ucraina face vreo greseala... vai mama ei! Ulterior s-a demonstrat ca ucrainenii isi vedeau, mai departe, de treaba lor. Si-atunci, cum sa taci, cum sa pastrezi linistea? Sa zicem ca exista o scuza: sarbatorile (desi...), respectiv faptul ca noul ministru de Extrene inca se familiarizeaza cu ideea ca e ministru, isi cauta oameni, isi aranjeaza biroul si se roaga sa nu-l trazneasca razbunarea unui presedinte care oricum nu l-a vrut, sub nici un chip, ministru. Intre timp, Ucraina se mentine tare pe pozitii si speculeaza de minune faptul ca e o tara de doua ori cat Romania etc etc. Noi - neputinciosi...