Cica in rechizitoriul unuia dintre dosarele in care este cercetat Shyti Blenis, principalul suspect in cazul triplului asasinat de anul trecut, de la Mangalia, apare informatia potrivit careia Blenis ar fi fiul unui inalt oficial albanez. Pai, din cate-mi aduc aminte, oribila crima a avut un mobil material, prin urmare lucrurile se cam bat cap in cap… De ce ar mai fi avut nevoie sa omoare o intreaga familie pentru bani, daca tatal lui e ditamai demnitarul? Ciudatenia aceasta nu ar fi nimic, dar prin targ umbla si alte zvonuri… ca de exemplu cel referitor la faptul ca judecatorii care l-au eliberat pe Blenis din arest ar fi primit oarece foloase materiale care sa indulceasca sentintele. Doar sa scape bietul criminal cu sange rece si sa ajunga acasa, ca de acolo nu mai poate fi extradat, potrivit legilor albaneze. Ceva e putred, bineinteles, si ne intrebam… daca nici un invinuit de crima nu suntem in stare sa tinem in arest pana la pronuntarea sentintei, chinuindu-ne apoi sa il pandim pe la frontiera, ce pretentii sa mai avem de la minunata justitie romana si de la deciziile aberante luate de catre magistratii nostri? Oricum ei taie, ei spanzura, pacat ca doar in propriul folos si dupa propria scara de valori, nu in sange, cum ar trebui sa o faca in cazul atator dosare instrumentate si casate… In Romania toate merg pe principiile: „exista o scuza pentru toate” si bineinteles „vinovat este intotdeauna celalalt”. Cam acesta este si stilul ministrului Blaga, care se apuca sa scuze politistii pentru eventualele insuccese in anchetele pe care le deruleaza, sustinand ca sunt impiedicati sarmanii de… jurnalisti in exercitarea meseriei lor. Mai precis, din dorinta de a servi opiniei publice cele mai proaspete informatii, cele mai fierbinti stiri, insotite, bineinteles de imaginile care fac cat o mie de cuvinte, jurnalistii cica nu ar prea face deosebirea intre imaginile pe care au voie sa le difuzeze si cele interzise din motiv de lipsa a consimtamantului celor in cauza. Total de acord, dar ce nu inteleg eu este urmatorul lucru: cu ce le prejudiciaza acest lucru ancheta, din moment ce singurii care ar trebui sa se planga de treaba asta sunt chiar cei surprinsi pe blat in imaginile cu pricina? Nu e mai cinstit ca politistii sa recunoasca faptul ca le place sa lucreze pe blat, iar jurnalistii le stau ca un ghimpe in coasta uneori, impunandu-le un alt ritm de munca prin presiunea intrebarilor pe care le adreseaza? Cu asa politisti, cu asa procurori si judecatori, ne miram de ce, pe caldura asta, stau la umbra propriei vile, si nu la racoare, personajele principale din drama „Romania, bucata cu bucata”? Sau de ce, in loc sa putrezeasca in inchisoare, un ucigas e gata sa fie dus cu masina Internelor si cu escorta (sa nu pateasca ceva), direct pana la locul rezervat din avion, pentru a ajunge acasa la taticul - mare demnitar? Dupa mintea politistilor, acest gest ar fi in virtutea bunelor relatii intre cele doua tari, probabil… Nu m-ar mira nimic!