Suparare mare, cum este si firesc, dupa moartea supravietuitorului teribilului accident si teribilismului din Mamaia, de luna trecuta. Normal, era cu indulgenta spus tanar la cei 20 de ani ai sai. Practic un copil. Familia il plange, prietenii la fel. Dar partea proasta este ca nu va invata nici unul dintre ei din acest exemplu prost. Toate se uita repede, pana si moartea, mai ales daca cel disparut nu face parte din familie. Asadar prietenii care acum plang sau se bat cu pumnul in piept ca vor merge pana in panzele albe sa-si razbune amicul mort "din cauza neglijentei medicilor", care nu si-ar fi facut bine treaba si nu i-au acordat atentia cuvenita, nici de la bun inceput cand a fost transportat la spital, nici apoi, printr-un eventual transfer la Bucuresti. "Din cauza medicilor", nu din cauza iubirii pentru viteza care l-a dus in acea seara in Mamaia la o cursa ilegala si care, asa a fost sa fie, l-a proiectat in copac. A cui e vina, a medicilor? Aceasta concluzie au tras-o prietenii respectivilor tineri morti, ca e vina medicilor. Si probabil "concluzia concluziei" este ca ei pot goni in continuare cu peste 200 la ora, ca daca vor fi apoi tratati de medicii din alte spitale, excluzandu-le pe cele constantene, vor trai linistiti pana la adanci batraneti. Nu l-am auzit spunand pe unul macar ca este foarte copilareasca o astfel de purtare, ca prietenii lor au fost iresponsabili si ca de aia au murit, nu ca n-au mai avut medicii ce sa le faca. E adevarat ca uneori au loc diverse incidente prin spitale sau in cadrul serviciului de ambulante, asa cum este cazul acelui baiat din alba Iulia mort acum o luna si ceva pentru ca nu s-a deschis usa salvarii din cauza stratului excesiv de rugina... sau cazul de acum doua seri din Bucuresti, cand ambulantele nu au sosit la timp pentru ca au stat soferii si personalul medical sa faca schimbul de tura. Insa aceste cazuri sunt rare si excesiv mediatizate din cauza setei de senzational, in realitate lucrurile prin spital nefiind chiar asa negre. Le-as recomanda amatorilor de senzatii tari sa le obtina altfel, in nici un caz punandu-si viata in pericol. Iar daca parintilor adolescentilor din "generatia PRO" nu le mai pot spune acum nimic, fiind prea tarziu, tot ce pot sa fac este sa sper ca prichindeii din ziua de azi nu vor fi scapati definitiv de sub control, in actualul ritm de "dezvoltare", de "evolutie" a societatii.