Primaria Capitalei a anuntat cu multa si justificata mandrie o serie de proiecte importante, menite sa faca din Bucuresti, daca nu "un mic Paris", macar un oras cat de cat european. Cu exceptia carcotasilor de serviciu, aflati in opozitie, sau a celor ale caror interese sunt, intr-un fel sau altul, periclitate de obiectivele primariei, orice om de buna credinta nu are cum sa nu fie de acord cu planurile de reabilitare ale celui mai mare oras din Romania.
Partea mai putin buna, daca nu chiar proasta de-a dreptul, este ca pe "altarul" proiectelor, numite de catre unii "faraonice", edilii Capitalei par a fi uitat lucrurile marunte in aparenta, dar teribil de deranjante pentru cei multi, care simt foarte bine ca "pielea este mult mai aproape decat camasa". Care piele este perforata de roiurile de tantari ce au pus stapanire pe oras. In anii din urma existau bine-venite campanii de starpire a acestor nesuferite insecte, despre care cineva spunea ca au fost inventate doar pentru a ne convinge cat de cumsecade sunt mustele.
Daca in ceea ce priveste cainii vagabonzi - o problema aparent fara rezolvare - lumea s-a resemnat, nu acelasi lucru se poate spune despre starea drumurilor. In campania electorala se vorbea tunator despre asfaltarea care urma sa inceapa cu aleile dintre blocuri, foarte multe dintre ele detinatoare de gropi ucigatoare pentru suspensiile masinilor noastre. Cu rare exceptii, promisiunile au ramas la stadiul de intentii, bune pentru a castiga voturile electoratului. Nimeni nu contesta importanta repararii Podului Grant, desi ritmul lucrarilor este enervant de lent si zi de zi zeci de mii de soferi isi blestema zilele asteptand sa poata intra "in flux". Dar inainte de a intra in coada interminabila, aceiasi soferi au trecut si prin craterele aparute pe aleile dintre blocuri, de a caror soarta nu s-a ocupat nimeni de zeci de ani.
Nimeni nu neaga ca "se face ceva" si ca edilii nostri nu si-ar da silinta sa ne determine sa ne simtim mandri de orasul nostru. Trebuie insa sa nu uite ca, pana la a trece peste maiestuosul Pasaj Basarab, bucurestenii sunt chinuiti de tantari, caini vagabonzi sau de gropile de pe strazile laturalnice, "probleme marunte", dar suparatoare pentru cei care inca mai spera ca odata si odata cineva isi va aminti si de necazurile lor.