Povestea cu PRO TV-ul ma sacaie in continuare. Si am constatat ca nu sunt singura pe care probabil domniile lor, de la PRO, ar considera-o „incuiate”. Am vorbit cu tot felul de oameni, cu diferiti colegi din presa. Nici unuia nu i-a placut ideea de destrabalare pe ritmuri de manea, sub titulatura de „imn national modificat” pentru toate gusturile. Si dintr-una intr-alta, cu aceleasi persoane am ajuns la concluzia ca romanii sunt supusi, de 15 ani incoace, unui asalt concertat de anti-cultura, lipsa de bun simt si dezinformare. Valorile se straduiesc din greu sa razbata. Nu mai au loc pe aceasta scena impopotonata cu balonase si fetele de la A.S.I.A. de un PRO TV manelist, nu mai au loc de politicienii atat de concentrati sa nu piarda puterea din maini incat sunt gata sa sacrifice ideea de nationalism si unitate nationala. Legea minoritatilor? Sa fie! Sa fie asa cum vor minoritatile, pardon, mai exact, maghiarii, daca asa ne pastram inaltele scaune - par sa zica acum chiar liberalii! Dezamagitor. Mai ales pentru cei - recunosc si eu - care am votat Alianta. Am zis s-o facem, sa aducem schimbarea. Numai ca schimbarea incepe sa iasa pe nas si prin urechi. Ce s-a schimbat? Nu am vazut tinerii nostri eminenti sa se reintoarca acasa. Ba chiar acum politicienii o dau la intors, sustinand ca mai bine ca raman afara, ca de acolo ajuta tara, trimit valuta in Romania. Cat rahat pot manca politicienii care behaiau, in prag de alegeri, ca vor crea conditii astfel incat tot romanul sa se bucure si sa se simta bine ca e roman, ba chiar sa aiba drag de stat acasa la el! Pe politicieni ii doare in c…r de Romania, iar pe noi chiar ne doare in Romania. Ca nu e bine, nu inseamna ca i-am lua fericiti in brate pe domnii de la PSD. Nu, sa stea acolo unde au fost trimisi, in opozitie, ba chiar mai rau de-atat. Ei au furat destul si si-au batut joc suficient, ba chiar cu varf si indesat, de noi. Si chiar nu era cazul ca altii s-o ia de la capat. Si apropo, nu vi se pare ca tocmai in momentul in care incepe sa iti placa de un politician, sa spui ca „uite, dom’le, asta e cu bun simt, ma reprezinta”, taman atunci sa descoperi, ingrozit, ca e invers? La un bilant in forul intim concluzia mea proprie a fost: politicienii nu-ti pot fi prieteni. Poate doar cu mici, foarte mici, exceptii.