Cica pe stalpi, ziduri si alte locuri cu vedere la marele public al urbei noastre au aparut tot felul de afise care incita la o oarecare luare de pozitie anti-UE. Recunosc, nu am observat asa ceva, dar am vazut pozele care certificau acest lucru. Prin urmare nu mi-a ramas decat sa ma mir inca o data de cheful unora de a se face de ras cu orice pret. De a ne face de ras, de fapt, pentru ca actiunile unora ne cam reprezinta pe toti atat in clipele cand ne reprezinta cu succes peste hotare, indiferent de domeniu, cat si in clipele in care ne sifoneaza imaginea prin atitea lucruri, si in intersectiile marilor orase europene, si in intersectiile romanesti, prin astfel de gesturi. In primul rand, lasand la o parte faptul ca nu gasesc justificare actiunile celor care nu sunt de acord cu integrarea si vor afara din Uniunea Europeana, indemnand poporul cu gesturi intarziate si atemporale sa nu accepte jugul strain, nu inteleg cu nici un chip momentul ales pentru astfel de manifestari. Faptul e consumat, get over it! Ce rost mai are sa te dai aiurea in stamba, dupa ce totul e parafat si semnat nu stiu. Ce stiu este ca nu aprob astfel de comportamente si cred ca nici un roman de bun simt nu ar considera normala o asemenea manifestare care nu face altceva decat sa dea o alta nuanta caracterului dificil si ciudat de roman, care a uimit o intreaga Europa prin atatea si atatea lucruri, multe dintre ele nu chiar de pus la loc de cinste. Singura varianta pe care as accepta-o, dar care nu sunt sigura ca este si cea reala, ar fi cea conform careia nationalistii lui peste prajit vor sa nu ne vindem tara la acel mod figurat care sa ne permita sa ne conservam traditiile, obiceiurile, in definitiv sufletul. Cu asta sunt de acord si eu, nu trebuie sa uitam sa traim si sa simtim romaneste, sa nu ne uitam nici originea nici acel firicel de mandrie (asa subtire cum a ramas) ca suntem romani. Sa acceptam prezentul dar sa ne asumam trecutul si sa gasim acea cale de a-l face sa convietuiasca alaturi de prezent. Dar asta nu se realizeaza cu forta, la indemnurile unora, afisate pe stalpi. Trebuie sa o simta fiecare dintre noi. Iar cei cu afisele in cauza nu stiu daca simt asa ceva, din moment ce pateaza cu atata dezinvoltura imaginea noastra, a tuturor.