Ploile diluviene si vremea extrem de instabila prognozata pentru intreaga luna iulie ar putea insemna lovitura de gratie a sezonului estival 2005 pentru turismul de pe litoral. Dupa un inceput oarecum promitator in ciuda poticnelilor datorate scandalului beach-bar-urilor si al dezinteresului aratat de unele institutii ce detin competente pentru buna desfasurare a activitatii de pe litoral (vezi cazul plajelor invadate de alge intrate in putrefactie), prima parte a lunii iunie a fost destul de productiva pentru reprezentantii industriei turistice de pe litoral, prin faptul ca numarul turistilor a fost destul de mare pentru aceasta perioada de inceput de sezon. Numai ca aparitia ploilor a stricat si „ploile” patronilor de hoteluri si de localuri de pe litoral ce se vad nevoiti sa-si puna sperantele doar intr-un aflux de turisti peste media ultimilor ani care sa soseasca la malul marii in cursul lunii august. Aceasta doar in conditiile in care modificarile climatice nu le vor juca din nou festa si in august, pentru a declara sezonul estival 2005 in totalitate calamitat. O astfel de situatie este ultima pe care si-ar fi dorit-o industria turistica autohtona, avand in vedere ca de cativa ani mult-discutata revigorare a sa se tot lasa asteptata. Cauzele ar fi numeroase si ele tin atat de latura subiectiva, cat si de cea obiectiva. La capitolul cauze subiective se inscriu si informatiile difuzate de televiziunile comerciale care fie ca aloca spatii foarte mari din cadrul programelor de stiri pentru prezentarea anumitor fenomene meteo mai ciudate (vezi tornada de la Neptun), fie dezvolta periodic subiecte predilecte cum ar fi costul foarte redus si la o calitate net superioara a serviciilor asigurate turistilor comparativ cu statiunile romanesti, ale unor destinatii de vacanta din strainatate. Cel putin in acest din urma caz, obstinatia cu care unele posturi de televiziune abordeaza in fiecare an subiectul vacantelor de vis in Turcia sau in Grecia, in detrimentul litoralului romanesc, ne duc cu gandul la o antireclama sponsorizata de agentiile de turism specializate in vacante mediteraneene. O antireclama care de multe ori nu are decat foarte putine elemente de adevar, tinand cont de faptul ca pe langa sumele relativ mici scoase in evidenta pentru pachetul minim de servicii cumparat (cazare, transport, etc.), ofertantii de vacante pe litoralul turcesc sau grecesc omit sa precizeze si costurile extrem de mari pentru romanul de rand pe care un turist trebuie sa le plateasca pentru asa numitele cheltuieli suplimentare, in randul carora se numara si „banii de buzunar”. In privinta cauzelor obiective, acestea sunt aceleasi de ani de zile si tin de lipsa unei strategii eficiente de promovare a turismului romanesc la nivel international si de lipsa unor unitati de cazare care sa poata asigura confortul la standarde occidentale.