Iata ca au trecut vremurile cind principalul neajuns al capitalismului autohton, venit sa inlocuiasca orinduirea comunista, era lipsa locurilor de munca. O dovedesc in primul rind nenumaratele anunturi de angajare care umplu rubrica speciala de publicitate din acest ziar. Mai nou, o dovedesc si salariatii de la fosta regie de apa, actuala Apa Grup, hotarita sa faca disponibilizari dar depasita de valul de cereri benevole, primite de la proprii angajati. E drept, conditiile in care acestia sint concediati sint absolut tentante: douazeci de salarii platite din momentul disponibilizarii, adica aproape doi ani de stat degeaba. Este insa putin probabil ca sutele de specialisti ai Apa Grup sa stea si sa astepte sfirsitul de luna pentru a-si incasa platile compensatorii. Fara indoiala, cei mai multi se vor angaja la firmele de instalatii sau, de ce nu, isi vor porni propriile afaceri.
La polul opus se afla tinerii care doresc sa devina politisti de frontiera. Aici este o concurenta enorma, sute de persoane visind sa imbrace haina de om al legii. Numai ca, tinind seama de rata simbolica de promovare la ultimul examen organizat pentru a selecta agenti de politie, cind doar un singur candidat a trecut probele, devine tot mai clar ca, pe viitor, organele de ordine vor sa recruteze oameni care au si ceva minte in cap si nu doar muschi. Cu aceeasi problema s-au confruntat si profesorii care ar fi trebuit sa-si sustina definitivatul, din care au promovat doar un sfert dar si justitia care, la ultimul concurs organizat pentru a numi noi magistrati, s-a pomenit practic cu mai toti candidatii respinsi.
Lipsa de specialisti, este deja stiut, se datoreaza ingaduintei sistemului de invatamint care a inteles gresit noile vremuri si a slabit nepermis de mult exigenta. Nu exista adolescenta care sa nu viseze sa devina top model dupa cum nu exista tinar care nu ar vrea sa fie politist. Au disparut aproape complet dorintele liceenilor de a deveni medici sau ingineri sau farmacisti cu exceptia acelora care au parinti cu asemenea profesii. In acest ritm, nu peste mult timp, se vor forma caste profesionale. Alte facultati, precum cele de drept sau economice sint aglomerate de studenti care nu au devenit nici top model si nici politisti dar care, la absolvire, lipsiti de experienta, constata ca au pierdut ani buni din viata doar pentru a ingrosa rindurile somerilor intrucit nu isi gasesc de lucru nicaieri. Daca la toate astea mai adaugam si milioanele de romani plecati in afara tarii, la munca, vom constata ca nu a mai ramas mai nimeni dispus sau priceput sa munceasca in tara. Toate acestea, degradarea calitatii invatamintului dar si plecarile masive, sint fenomene care s-au petrecut in ani. Recuperarea lor se poate face tot in ani. Problema este: mai rezistam pina atunci?