Un copil de numai 17 ani a ajuns in arestul Politiei, iar acolo va sta 20 de zile de acum incolo pentru ca a falsificat niste bani. Utilizind instrumente scumpe si de calitate, dar avind parte si de ajutorul a doi amici, pustiul a reusit sa faca peste 180 de milioane de lei vechi si, daca ar fi reusit sa-i puna in circulatie, ar fi creat un adevarat haos.

Ce l-a determinat sa faca toate astea? Parintii lui se afla in Italia la munca. De acolo ii trimit banii necesari pentru a se intretine. Este foarte adevarat ca pustiului nu-i lipseste absolut nimic si totusi... Baiatul s-a lasat de scoala, a inceput o adevarata afacere din care, insa, a iesit falimentar si a ajuns si dupa gratii.

La prima vedere totul pare rupt de realitate. Un copil care are de toate a ajuns sa comita o infractiune si va infunda puscaria pentru ca a crezut, la un moment dat, ca poate face orice cu viata lui. Este un amanunt foarte important pe care anchetatorii l-au remarcat - pustiul era singur, avea libertate cit cuprinde, in schimb nu avea capacitatea de a intelege raul pe care si-l face.

Sa speram ca omul acesta a inteles sau va intelege intr-o zi ca libertatea este pretioasa. Este cel mai frumos si in acelasi timp cel mai cumplit dar pe care-l poate primi o fiinta. Pentru ca, daca nu stii ce sa faci cu ea, ajungi in astfel de situatii sau poate mai rau. Important este ca acest copil are doi parinti care au plecat sa munceasca in strainatate pentru ca el sa-si continue studiile si sa nu-i lipseasca absolut nimic.

Atunci, ce s-a intimplat cu acesta? Ce l-a determinat sa ajunga in postura de arestat? Ce l-a facut sa creada ca e mai bine sa comiti o infractiune decit sa profiti la maxim de libertatea de a merge la munte, la mare, la teatru, de a te indragosti, de a face lucruri cu adevarat utile? Poate va sta dupa gratii doar aceste 20 de zile, poate mai mult, important este ca parintii lui sint, probabil, terifiati de ceea ce i se intimpla copilului lor. Cu toate acestea acum nu mai pot schimba nimic in destinul copilului lor. Poate ca, daca macar unul ar fi stat linga el pentru a-i ghida pasii, nu s-ar fi ajuns aici.

Este foarte important pentru un copil sa stie ca acasa are un parinte care-l asteapta si il poate ajuta atunci cind ii este greu. Cind insa nu are pe nimeni, destinul este in miinile adolescentului, iar aceasta responsabilitate mi se pare prea mare pentru un om atit de mic...