Drama naufragiatului inghitit de o balena, tocmai cind era pe cale sa se salveze, n-o poate judeca nimeni la adevarata ei dimensiune. Asa cum nimeni nu poate judeca din avion, drama sinistratilor din zonele inundate. Nimeni in afara de Doina Micsunica Dretcanu, deputat de Botosani, care ieri, la conferinta de presa a PSD Botosani s-a plins mai ceva ca sinistratii prin ce pericole a trecut ea cind venea de la Bucuresti la Botosani ca sa stea de vorba cu tara. "N-am mai trecut printr-o asa experienta, decit odata, cind am avut parte de o furtuna pe mare. Eram pe un yaht caruia i s-a stricat motorasul ".
Obisnuiti sa circule doar cu avioane cu girofar, cu yahturi cu girofar si sa manince sarmale numai din oala cu girofar, politicienii nostri se trezesc la realitate doar atunci cind natura le da peste nas cu pandaliile ei din dotare. Ca nu-i de ici, de colo ca tu, ales al neamului, sa fii nevoit sa intirzii la intilnirea cu tara din pricina ca, undeva pe traseu, apele bolborosesc cu rautate, ca paminturile fug de sub picioare, ca pina si aerul e poluat de nu mai poti sa te simti bine in perimetrul care te-a mandatat.
La balul apelor nici politicienii, nici ceilalti reprezentanti ai poporului nu participa cu acelasi entuziasm ca la alte sindrofii bazate pe gargara, cum ar fi drepturile omului, drepturile femeii, drepturile minoritatilor. Acolo isi risipesc ei si averile si bruma de demagogie de care mai dispun. Acolo isi depun icrele pentru un nou mandat, fiindca de acolo vin voturile. Fiindca, sa fim seriosi, cei ironizati cu atita cinism de institutiile statului, de politicieni si functionari publici, de reprezentantii bisericii si de oamenii de afaceri care prefera mai degraba sa sponsorizeze un concurs de miss decit o familie napastuita de inundatii, nu vor mai avea nici un chef sa-si mute lehamitea din cortul asigurat prin grija statului catre sectiile de votare.
Alesii nostri care mai an faceau parada din devotamentul lor pentru binele nostru, biserica noastra cea de toate zilele, care a luptat atitia ani pentru a-si recupera padurile si celelalte domenii care i se cuvin, oamenii de afaceri, prezenti mereu in prim planul televiziunilor ca investitori in baluri si cumetrii, n-au raspuns nici de aceasta data la balul apelor. Au facut-o prin posta electronica ori deschizind cite un cont la care sa contribuie tot cei care inca mai cred ca ajutindu-i pe altii se ajuta pe sine.
Dupa ce se vor retrage apele si vor fi reconstruite casele, drumurile, podurile si celelate pe care apele infuriate le-au luat de-a valma, vom vedea poate citi bani s-au adunat in cele sute de conturi deschise si citi dintre ei au ajuns la destinatie. Fiindca tare imi e teama sa nu se repete slagarul acela aparut imediat dupa inundatiile din 70: "Sa traiasca sinistratii/ C-au carat banii cu sacii./ Frigider de 2000,/ Muresule cind mai vii? "