Cetatenii din Republica Moldova au ales duminica o noua componenta a Parlamentului, care conform legislatiei urmeaza sa aleaga un nou sef al statului. Considerate istorice pentru viitorul Republicii Moldova in relatia cu Uniunea Europeana si cu Rusia, aceste alegeri pot intra in istorie dintr-o alta perspectiva, aceea ca este pentru prima oara in lume cind un stat alege in mod liber a doua oara la rind o guvernare comunista. Partidul Comunistilor (PC), formatiune condusa de actualul presedinte al tarii, Vladimir Voronin, a obtinut aproximativ 46,1 la suta din totalul voturilor. Pe locul al doilea s-a situat cealalta formatiune din Republica Moldova sustinuta de Moscova - Blocul "Moldova Democrata” (BMD) care a cistigat in jur de 28,4 la suta din mandatele parlamentare, in mare parte datorita voturilor conferite in masa de separatistii transnistreni. Formatiunea pro-europeana si pro-democratica Partidul Popular Crestin Democrat (PPD) s-a clasat pe locul al treilea, cistigind aproximativ 9,8 la suta din voturi. Restul formatiunilor politice care au candidat nu au reusit sa treaca pragul electoral minim si sa intre in Parlament.

Misiunea OSCE venita sa monitorizeze alegerile a precizat in raportul sau ca scrutinul s-a desfasurat in general in conformitate cu standardele internationale si ca au fost libere si corecte. Daca avem in vedere rezultatele scrutinului parlamentar basarabean de la Ambasada Chisinaului la Bucuresti aprecierile Misiunii OSCE pot fi puse sub semnul unei puternice indoieli. Astfel, in Romania PPCD a obtinut 60,3 la suta din voturi, BMD - 32 la suta iar PC - 3,8 la suta. Ceea ce inseamna ca in Basarabia alegerile n-au fost tocmai libere si corecte.

Conform datelor finale date publicitatii de Comisia Electorala Centrala din Republica Moldova, PC a obtinut 55 de mandate parlamentare, BMD - 35 si PPCD - 11. in aceasta situatie, Constitutia moldoveneasca stabileste ca PC va putea numi un premier care sa formeze guvernul, fiindu-i necesare 52 de mandate, dar nu va putea sa numeasca insa un nou presedinte, fiindu-i necesare 61 de mandate. Prin urmare, pentru a putea numi seful statului, partidul lui Vladimir Voronin are nevoie de o alianta cu una dintre celelalte doua formatiuni parlamentare. Daca in urma a trei tururi de scrutin parlamentar nu va putea fi ales un nou presedinte al republicii, vor fi convocate alegeri anticipate. Unii analisti cred insa ca Partidul Comunistilor ar putea convinge unele formatiuni mai mici din Blocul "Moldova Democrata” sa treaca de partea sa.

Presedintele Vladimir Voronin a lasat sa se inteleaga ca nu mai este interesat de un nou mandat prezidential dar in mediul politic si jurnalistic din Republica Moldova exista opinia ca este vorba doar despre o strategie tipic comunista, careia ii este specifica neostoita sete de putere. Sub conducerea lui Vladimir Voronin, Republicii Moldova ii ramin putine sanse pentru apropierea reala de Uniunea Europeana si indepartarea de Rusia, careia fostul general KGB i-a servit constant interesele. De altminteri, presa internationala nu a intirziat sa comenteze ca alegerile din Republica Moldova reprezinta un indicator al gradului in care influenta guvernului de la Kremlin s-a pastrat asupra fostului teritoriu sovietic. Botezate "revolutie portocalie pe invers”, parlamentarele din 6 martie au fost etichetate drept alegeri pentru pensionari, rezultatele lor fiind decise de prezenta in numar mare la urne a virstnicilor, nostalgici dupa influenta protectoare a Rusiei.