La ora cind scriu acest material meciul anului, disputat de F.C. Botosani cu campioana tarii la fotbal, Dinamo Bucuresti inca nu a inceput. Nu ca rezultatul ar avea vreo importanta, indiferent daca, prin cine stie ce miracol, bat ai nostri. Important este insa faptul ca o echipa celebra, din capitala, a descins pe stadionul municipal iar noi, botosanenii, putem sa-i urmarim pe viu. Meritul revine conducerii clubului sportiv, actionarilor, adica lui Cornel Svaiter de la Voronskaya, Valeriu Iftime de la Elsaco si executivului primariei care au inteles ca municipiul Botosani trebuie promovat si altfel.
Este, sint convins, singura posibilitate de a arata ca si la Botosani exista oameni capabili sa se bucure de un spectacol sportiv de calitate si nu doar trogloditi ce-si duc zilele intr-un obscur cotlon de tara. Astfel de actiuni trebuiesc in mod necesar incurajate si, pe cit posibil, inmultite.
Intr-un totul alt domeniu, cel al invatamintului, au devenit de ani buni legendare victoriile la concursurile de matematica ale profesorului Artur Balauca de la Scoala 7. Victorii care culeg premii de la toate concursurile de profil organizate in tara. Si acestea au importanta lor majora, care arata calitatea actului de invatamint dar si calitatea elevilor botosaneni.
La fel, importante sint deplasarile teatrului si filarmonicii din Botosani care farmeca spectatori din alte parti ale tarii. Sau ansablul folcloric condus de Ion Cobala, mai mereu aflat in turnee care, toate, incep din Botosani.
La toate se adauga multi alti sportivi care ne fac cinste, dar si artisti deveniti deja celebri, cum ar fi pictorul Corneliu Dimitriu sau poetul si prozatorul Gellu Dorian. Nu este usor ceea ce fac toti acesti oameni, din pacate inca prea putin pentru a schimba imaginea de zona saraca a Botosanilor. Insa ei toti dovedesc tarii un lucru fundamental. Ca resursele exista, chiar in noi insine.