Greva angajatilor din invatamint, care a intrat deja in cea de-a doua saptamina, a ajuns un veritabil razboi al nervilor, fiecare dintre cele doua tabere bazindu-se pe faptul ca ceilalti vor ceda primii. Guvernul stie ca profesorii nu pot sta prea mult timp fara bani, asa cum si cadrele didactice mizeaza pe faptul cu guvernul va realiza ca exista riscul inghetarii anului scolar si va deschide gura la punga cu bani. Deja majoritatea profesorilor din Botosani au revenit la ore, de grija ratelor si a banilor pentru traiul zilnic.
Revendicarile dascalilor sint justificate, angajatii din invatamint se simt pe buna dreptate trasi pe sfoara. Ei nu pot uita promisiunile din campania electorala, iar faptul ca a crescut procentul din PIB acordat educatiei nu ii incalzeste in nici un fel daca nu se cunoaste la salarii. Dascalii sint iritati de faptul ca se gasesc solutii rapide pentru a creste veniturile parlamentarilor, ba chiar si pentru mineri, pentru care Guvernul va da mai multi bani in doi timpi si trei miscari numai sa nu-i vada din nou pe strazile Bucurestiului. Iar de aici se poate ajunge intr-un punct foarte periculos. Cadrele didactice trebuie sa lase catedra si sa puna mina pe bite si molotoave ca sa nu mai fie oaia neagra a categoriilor profesionale din Romania? Iar pe asta se bazeaza in mod cert si guvernantii, pe bunul simt al unei bresle care cere salarii mai mari intr-un mod decent, si care va renunta la proteste cind isi va da seama ca greva generala ii costa in primul rind pe ei.
La aceasta se va adauga in timp si o presiune din partea parintilor, care, chiar daca s-au declarat solidari cu solicitarile celor care le invata copiii, nu pot neglija faptul ca recuperarile se vor face din timpul liber al elevilor, si ca acestia vor ramine oricum cu lacune de materie indiferent daca profesorii isi vor rezolva sau nu revendicarile. Iar la revendicari guvernul spune ca nu sint bani. Guvernantii se afla acum in ipostaza de a le explica celor care i-au trimis la putere ca promisiunile electorale sint una, iar ce se intimpla dupa aceea este cu totul altceva. Dupa modelul strategiilor electorale occidentale, care spun ca totdeauna cei care promit mai multi bani pentru educatie cistiga alegerile, Alianta a jucat pe mina promisiunilor de "mai bine ", in primul rind pentru intelectuali, pentru ca voturile saracilor si asistatilor social sint etern directionate spre partidele de stinga, si au cistigat. Iar daca nu-si vor tine promisiunea, in mod sigur vor pierde. La alegeri. Indiferent daca va fi anticipat sau la termen.