Farmecul vietii isi face loc in toate ungherele Giulestiului. Ba de cele mai multe ori se intinde dincolo de arena de langa Podul Grant si are manifestari ciudate. Asa s-a intamplat si duminica seara, cand a avut loc ternul derby cu Steaua. Daca pe gazon atmosfera a fost oarecum calma, fazele de poarte fiind extrem de rare, mai ales comparativ cu faulturile dure, in tribune si dincolo de ele farmecul vietii s-a simtit din plin.
Tortele si-au facut de cap, in arena, dar si in preajma ei, pe la Maternitatea Giulesti, unde fanii rapidisti au vrut sa-si "lumineze" rivalii si poate ca ar fi reusit daca nu interveneau jandarmii. Atmosfera incinsa din tribune nu a putut fi admirata de niciunul dintre patronii echipei feroviarilor, Fathi Taher si George Copos considerand, probabil, ca meciul nu este prea important. Interesant este faptul ca SMS-urile sunt baza conversatiei intre cei doi, iordanianul declarand ca a primit, pe telefonul mobil, chiar si un banc de doua pagini de la partener. Copos s-a chinuit insa degeaba, intrucat Taher nu a priceput gluma, bancul fiind, probabil, destul de greoi. Un banc adevarat este insa ce se intampla la Rapid, echipa unde fotbalistii traiesc farmecul vietii cu buzunarele si burtile goale.
Si cam prin perioada in care tortele zburau si Taher analiza bancul, undeva in apropierea Bucurestiului, pe podul de la Otopeni, un alt mare rapidist, Mircea Geoana, trecea cu autocarul spre casa. Se intorcea dintr-un circuit electoral cand a fost luat la tinta si impuscat. Doamne fereste, nu el, ci autocarul, si nu atunci, ci a doua zi. Adica atunci, "la cald", a zis ca au dat copiii cu pietre, iar a doua zi soferul a spus adevarul: s-a tras, frate! Vorba comisarului Moldovan, "un fleac, m-au ciuruit", asa a fost si cu autocarul, care de la pietre a ajuns la patru gloante a doua zi. "Si se mai tragea, daca opream", se jura soferul, traind la fel de intens farmecul vietii, iar bancul lui Copos e floare la ureche pe langa noua enigma: cine si de ce a apasat pe tragaci?...