Parca am mai auzit asemenea asertiuni infatuate. E drept, rostite de alta voce. De aceasta data, este premierul Tariceanu care spune clar: "Romania este responsabilitatea Executivului validat de catre Parlament si nu a FMI. Nu FMI face politica in Romania, ci guvernul roman validat de Parlament”. Era un raspuns indirect dat afirmatiilor reprezentantului FMI in Romania, Graeme Justin, care comenta ideea recalcularii pensiilor. "Cred ca nu este problema FMI sa ne dea sfaturi ce programe sa punem in aplicare sau nu. E un angajament al guvernului pe care-l conduc sa faca recalcularea pensiilor si il voi duce la bun sfirsit in acest an”, a adaugat Tariceanu. Probabil ca vor fi repetate si in dialogul direct guvern - FMI, care are loc in aceste zile, la Bucuresti pentru ca echipa de experti a FMI care a venit pentru discutii cu noul guvern roman are niste intrebari din partea institutiei financiare internationale. De pilda, daca bugetul va putea sustine majorarile de pensii care ar urma (!?) sa rezulte din recalcularile promise de noii guvernanti. Din pacate, tocmai unele din masurile sugerate de FMI pentru acoperirea pierderilor de venituri - cum este majorarea TVA de la 19% la 20% ar putea induce efecte inflationiste, avind in vedere cresterea tuturor preturilor si tarifelor. Iar guvernul a mers cu o masura de reducere a cotei TVA. in opinia FMI, cresterea cotei TVA ar putea avea si un efect de temperare a unei cereri de consum in crestere ingrijoratoare, sustinuta in plus de relaxarea impozitelor directe.

Atingerea obiectivului de continuare a trendului de scadere a inflatiei este cu atit mai complicata in 2005 cu cit, oricum, erau programate noi majorari de tarife la utilitati, in perspectiva alinierii acestora la preturile de pe piata internationala sau cel putin a acoperirii depline a costurilor de productie. Potrivit tintei anuntate de noul guvern si salutate de banca centrala (BCR), inflatia ar urma sa scada pina la 7% la sfirsitul acestui an, de la 9,3% in 2004. Majoritatea analistilor sint insa sceptici in aceasta privinta, estimarile pietei mergind spre o inflatie de cel putin 8%. BNR a anuntat deja "reconfigurarea” proiectiei pe termen scurt a ratei inflatiei, aceasta inglobind si efectele modificarii unor ipoteze privind ajustarea preturilor administrative, evolutia cursului de schimb al leului si cresterea veniturilor disponibile ca urmare a modificarii cotelor de impozitare. Banca centrala inca evalueaza implicatiile noului cadru fiscal asupra tabloului macroeconomic si, implicit, nevoile de recalibrare a masurilor de politica monetara.

De la jumatatea lui 2005 incolo, BNR urmeaza sa treaca la tintirea directa a inflatiei, prin anuntarea unui punct fix central incadrat intr-o banda de variante, tinta pe care se va angaja sa o atinga folosind toate instrumentele de care dispune. Dupa afirmatiile lui Cristian Popa, responsabil cu politica monetara la BNR in calitate de viceguvernator, modelul macroeconomic folosit pentru construirea prognozelor de inflatie a fost deja testat si functioneaza fara probleme. Conform intelegerii cu FMI, BNR va folosi primul semestru al acestui an pentru a proba in continuare noua abordare a inflatiei. Se stie ca metoda tintirii directe a inflatiei este folosita de mai multi ani de bancile centrale ale Ungariei, Poloniei si Cehiei, care insa au avut experienta unor conflicte - uneori, chiar acute - cu ministerele de finante, care nu arareori cedau presiunilor politicianiste, refuzind sa adopte constringeri fiscale fara de care tintele de inflatie deveneau aproape imposibil de atins.

in perspectiva intilnirii si negocierilor Guvernului cu expertii FMI sint doua puncte de plecare majore: cel al reprezentantului rezidential al FMI, Graeme Justin, care sustine ca inceperea majorarii pensiilor nu ar trebui sa aiba loc in acest an, deoarece "situatia fiscala nu o permite, fiind deja luate prea multe decizii care afecteaza bugetul”, si cel al Executivului roman care a precizat ca "noi cunoastem care sint indicatorii macroeconomici in limitele carora trebuie sa se incadreze bugetul”.