O astfel de viziune plastic-bahica poate parea oarecum neserioasa la prima vedere, insa aderarea Romaniei si Bulgariei la UE este de natura sa accentueze tendinta, deja manifesta, de abstractizare a functionarii institutiilor europene, din cel putin trei perspective.
In primul rand, in plan institutional, in ciuda eforturilor Germaniei, care a preluat presedintia rotativa a Uniunii la 1 ianuarie, functionarea acceptabila a unei organizatii cu 27 de membri va fi dificil de realizat, dat fiind faptul ca institutiile europene si-au probat deja limitele in ultimii trei ani, dupa cel de-al cincilea val de extindere, care a marit numarul statelor membre de la 15 la 25. Este greu de crezut ca cei 12 noi membri (inclusiv Romania si Bulgaria) vor accepta ingradirea si mai mare a competentelor care mai raman statelor nationale, opozitia Poloniei fata de tratatul economic ruso-european fiind graitoare in acest sens.
In plan economic, prin aderarea celor doua state balcanice, Uniunea se "imbogateste" cu doi beneficiari de fonduri, in timp ce numarul asa-numitilor "contributori neti" nu a mai crescut de la aderarea, in 1995, a Suediei la organizatie. Aplicarea unor reglementari europene, normale pentru tarile dezvoltate (precum sacrificarea animalelor numai dupa pealabila asomare, comercializarea produselor lactate numai daca sunt obtinute in conditii total septice ori exclusiv a vinurilor nobile). In Balcani sunt mai degraba variante de secol al XXI-lea ale teoriei maioresciene a "formelor fara fond". Iar o analiza a prestigiosului cotidian britanic "The Times" arata ca Romania si Bulgaria nu au sanse reale sa se dezvolte la fel de rapid ca Spania sau Irlanda, in conditiile in care cele doua tari pleaca de la un nivel mult inferior. PIB-ul pe cap de locuitor al celor doua noi membre este in prezent de 13-17 la suta fata din media din UE, iar cel al Spaniei, in 1986, era de 60 la suta.
In sfarsit, dar nu mai putin important, in plan politic, aderarea estului va produce, foarte probabil chiar in cursul acestui an, formarea in Parlamentul European a doua noi grupuri, al extremei drepte (prin alaturarea PRM si probabil si a formatiunii bulgare Ataka la asa-numitul grup al "nationalismului luminat") si al conservatorilor opusi ideii de federalizare, a carui "coloana vertebrala" va fi formata din Partidul Conservator din Marea Britanie, Partidul Lege si Ordine (PiS) din Polonia al gemenilor Kaczynski si Partidul Democrat Civic (ODS), al presedintelui ceh Vaclav Klaus.